Ministrul olandez al muncii îşi menţine poziţia privind permisele de muncă pentru români

Ministrul olandez pentru afaceri sociale, Henk Kamp, le-a spus organizaţiilor patronale şi ale fermierilor că nu va da înapoi în privinţa intenţiilor sale de a înăspri, de la 1 iulie, condiţiile în care sunt acordate permise de muncă pentru muncitorii români şi bulgari, relatează portalul DutchNews.

Ministrul a repetat că în Olanda sunt suficient de mulţi someri autohtoni şi din alte ţări UE care pot face muncile sezoniere din agricultură. Potrivit noilor reguli propuse de guvern, un angajator trebuie să arate că nu a găsit forţă de muncă pe piaţa internă pentru o anumită slujbă înainte de a cere eliberarea unui permis de muncă pentru un român sau bulgar.

Deşi membre UE, România şi Bulgaria nu au încă deschisă piaţa olandeză a muncii, iar cetăţenii din aceste ţări trebuie să obţină permise de muncă pentru a putea munci în Olanda.

Agricultorii din sudul ţării – care se bazau pe circa 2.000 de muncitori sezonieri din România şi Bulgaria pentru a-şi strânge recoltele din livezi şi de pe plantaţiile de căpşuni – ameninţaseră că îl dau în judecată pe ministrul pentru afaceri sociale, dacă nu revine asupra poziţiei sale. Ei îi dăduseră şi un ultimatum – până luni, la ora 17.00.

În condiţiile în care Henk Kamp nu pare dispus să cedeze, fermierii vor continua demersul juridic împotriva lui Kamp. Ei îi reproşează că a schimbat regulile în plin sezon, punându-le recoltele şi afacerile în pericol.
În 2010, autorităţile olandeze au eliberat 2.734 de permise de muncă şi 866 de bulgari pentru munci sezoniere în agricultură, ceea ce înseamnă că munca sezonieră este făcută, în proporţie de 97%, de oameni fără permise de muncă, a arătat Kamp.

Olanda pleacă de la premisa că va acţiona în conformitate cu legislaţia UE în cazul permiselor de muncă pentru muncitorii români şi bulgari, dar, dacă va fi necesar, va cere amendarea legislaţiei europene existentă, a precizat marţi, la solicitarea NewsIn, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti.
Propunerea recentă vizând înăsprirea măsurilor existente pentru acordarea dreptului la muncă pentru imigranţi ar trebui să fie văzută din perspectiva situaţiei de pe piaţa internă a muncii din Olanda, a arătat Ambasada Olandei. Guvernul de la Haga are în vedere reducerea creşterii şomajului prin încurajarea forţei de muncă olandeze să accepte locuri de muncă alternative, care anterior erau adesea ocupate de muncitorii imigranţi, a explicat misiunea diplomatică.

În plus, Guvernul olandez ia măsuri pentru a reduce abuzurile în ceea ce priveşte sistemul de asistenţă socială şi pentru a preveni cazurile de exploatare a muncitorilor străini de către angajatorii olandezi sau agenţiile olandeze de ocupare a forţei de muncă, a mai precizat ambasada.

Ministrul olandez pentru afaceri sociale, Henk Kamp, a propus, la 11 aprilie, ca cetăţenii din afara UE şi din România şi Bulgaria să primească începând de la 1 iulie permise de muncă în Olanda doar în cazuri excepţionale. Kamp a propus ca angajatorii din sectorul agricol să recurgă într-o măsură mai mare la şomerii olandezi, potrivit politicii guvernului de a pune presiune asupra şomerilor pentru ca aceştia să accepte să muncească. Olanda are, în prezent, 500.000 de persoane apte de muncă ce trăiesc din beneficiile sociale, susţine ministrul.

La rândul său, Ministerul român de Externe a respins temerile Olandei că muncitorii români ar duce la o creştere a şomajului în această ţară şi a arătat că libera circulaţie a lucrătorilor contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi-au deschis piaţa muncii. MAE român a apreciat că libera circulaţie a lucrătorilor nu creează turbulenţe pe pieţele forţei de muncă, ci, dimpotrivă, contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi le-au deschis.

În acest context, partea română a amintit faptul că libera circulaţie a forţei de muncă reprezintă un principiu fundamental al Pieţei Unice, garantat prin tratatele Uniunii Europene, iar cetăţenii români, în calitate de cetăţeni europeni, trebuie să se bucure de acest drept în toate statele membre cât mai curând posibil.
România îşi exprimă, de asemenea, disponibilitatea de a coopera cu Olanda în vederea identificării celor mai bune soluţii, în interesul ambelor părţi. Ministerul de Externe menţiona, de asemenea, că va întreprinde demersurile necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate.

Potrivit tratatelor de aderare ale ţărilor din fostul bloc comunist care au aderat la UE, vechii membri UE pot impune restricţii pe piaţa internă a muncii pe o perioadă de maxim şapte ani de la aderare. Măsura – excepţională, pentru că statutul de membru UE presupune libera circulaţie a forţei de muncă – a fost luată pentru a nu crea dezechilibre majore pe piaţa muncii din vechiul bloc comunitar.

În momentul aderării României şi Bulgariei la UE, dintre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, 11 au anunţat că vor restricţiona accesul românilor pe pieţele intene ale muncii, iar restul – majoritatea celor care au intrat în UE în 2004 – au luat decizia de lăsa liberă circulaţia românilor în scop de muncă. În acest moment, nouă state UE menţin restricţiile – Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. În aceste ţări se poate munci în condiţii speciale, contra unor permise de muncă acordate pe cote sau în condiţii speciale.

După ce Olanda a anunţat că va înăspri aceste restricţii, Franţa a sugerat măsuri similare.

Restricţiile în cazul românilor şi bulgarilor se pot menţine în vigoare până cel târziu în 2014.