Pe 4 noiembrie, americanii vor alege o nouă Cameră a Reprezentanţilor, precum şi o treime dintre senatori. Sunt aşa-numitele midterm elections, alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial. Vor avea loc, de asemenea, alegeri pentru guvernatorii a 38 de state, pentru zeci de primării, iar 46 de state vor vota pentru alegerea legislativelor locale.
Sunt ultimele alegeri pentru preşedintele Barack Obama, iar ele îl vor pune, cel mai probabil, în situaţia de a coabita cu un Congres ostil, dominat de republicani. Câştigarea Camerei Reprezentanţilor de către Republicani nu este o problemă, pentru că ei deţin încă de pe acum majoritatea. Marea schimbare va fi apariţia unei majorităţi republicane în Senat, camera care ia deciziile majore în politica externă şi care este controlată de democraţi începând din 2007. Aici sunt în joc 33 de mandate din totalul de 100. Republicanii nu au nevoie decât de un avantaj de şase mandate în faţa democraţilor pentru a prelua controlul.
Republicanii fac campanie de stânga
Cea mai mare parte a analiştilor americani consideră că pierderea alegerilor de la jumătatea mandatului este regula pentru preşedintele în funcţie.
În cazul preşedintelui Obama se adaugă însă şi demobilizarea electoratului democrat, trecerea hispanicilor în tabăra republicană, fapt care s-a remarcat la alegerile prezidenţiale din 2012. Apoi apare problema lipsei de popularitate a preşedintelui Obama, care are o cotă de doar 42%, precum şi sistemul de asigurări de sănătate “Obamacare”, care nu a fost gustat de o bună parte din populaţie. Urmează şi o uşoară schimbare la faţă a republicanilor, care îşi permit ca la midterm să fie mai puţin radicali, iar la aceasta se adaugă şi reculul înregistrat de facţiunea radicală Tea Party.
S-a ajuns în situaţia în care republicanii au îmbrăţişat temele de campanie specifice stângii. Chiar şi Karl Rove, eminenţa cenuşie a fostei administraţii Bush, a ajuns să-i critice pe democraţi pentru aplicarea unei măsuri republicane – reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, mai mulţi candidaţi repulicani pentru Senat au găsit cu cale să militeze pentru majorarea salariului minim, iar alţii şi-au descoperita fibra ecologistă şi militează pentru promovarea resurselor surselor alternative de energie. Până şi în delicata chestiune a avortului republicanii fac un pas înapoi şi încep să se pronunţe în favoarea pilulei de a doua zi şi, mai mult, sa tergiverseze legi propuse chiar de colegi privind acordarea unui statut juridic fătului.
Se ajunge astfel ca la alegerile de marti, 4 noiembrie, problema avorturilor, politica salariului minim, a asigurărilor medicale sau cea legată de deţinerea armelor de foc să decidă în buna măsură şi politica externă a SUA, pentru că scrutinul va reconfigura Congresul.
Obama, provocat de moştenitorii lui bin Laden
Unul dintre obiectivele democraţilor în momentul venirii la putere, în 2008, a fost reducerea angajamentului militar al SUA şi aşa-zisa pivotare către Asia de Sud-Est. Obiectivele au fost aproape îndeplinite în timpul primului mandat al preşedintelui Barack Obama.
Numai că vechile probleme legate de terorismul de sorginte islamistă, de conflictul israeliano-palestinian şi de volatilitatea spaţiului ex-sovietic au reapărut şi au deturnat politica Washingtonului. Echipa prezidenţială americană care a reuşit să îl lichideze pe temutul Osama bin Laden a devenit astfel echipa care s-a văzut nevoită să retrimită trupe şi tehnică militară pentru un nou război în Orientul Mijlociu, contra grupării Statul Islamic, una dintre moştenitoarele Al Qaeda.
Izbucnirea conflictului din Ucraina, lentoarea şi modul ezitant în care a acţionat UE au făcut ca echipa democrată de la Washington să fie cea care devine portavocea Occidentului şi principalul sprijin pentru aşa-zişii prooccidentali de la Kiev, o implicare în politica externă care nu este specifică democraţilor americani.
O administraţie fără strategie de securitate
Un element care relevă o oarecare confuzie la Casa Alba în termeni de politică externă este amânarea publicării unei noi Strategii Naţionale de Securitate. În acest moment, strategia în vigoare este cea din 2010, care prevede un angajament major în relaţia cu Rusia, în neproliferarea nucleară şi în relaţia cu China. Or, acum SUA se află într-un nou război rece cu Moscova şi îşi modernizeaza asiduu arsenalul nuclear. Obama nu face însă decât să amâne publicarea noi strategii, lucru pe care îl promisese pentru începutul anului 2014.
În lipsa unei doctrine bine definite în politica externă, preşedintele Obama a înlocuit viziunea asupra lumii cu o o serie de reacţii la evenimentele presante: crearea coaliţiei împotriva Statului Islamic, susţinerea puterii de la Kiev (însă fără o intenţie clară de a împinge Ucraina catre recuperarea Luganskului, Doneţkului şi cu atât mai puţin a Crimeii), reacţii de moment pentru limitarea epidemiei de Ebola din Africa (care a creat o isterie in SUA în prag de alegeri). Desigur, aceste acţiuni punctuale sugerează existenţa unor strategii, precum strângerea în menghină a regimului Assad, securizarea Israelului, reducerea producţiei de petrol a Irakului în detrimentului Chinei (principalul importator) şi menţinerea unei monede de schimb în regiunea Donbas din Ucraina, în jocul strategic cu Rusia.
Ce poate schimba Obama
O victorie republicană în Senat îl va obliga însă pe preşedintele Obama să revina la o politică externă mai coerentă, care ar putea începe chiar prin schimbarea echipei sale de consilieri în materie. Creierele pe care se bazează Obama în politica externă sunt Susan Rice, fostă ambasadoare a SUA la ONU, acum consilier de securitate, şeful său de cabinet, Denis McDonough, şi seful Statului Major Interarme al Armatei SUA, generalul Martin Dempsey.
O coabitare cu un Congres dominat de republicani ar putea duce la schimbări în cadrul acestei echipe, la o politică externă axată pe relaţii cu parteneri capabili de predictibilitate pe termen lung, nu doar de luarea unor decizii favorabile pe moment marilor multinaţionale americane, şi la o politică de securitate capabila să se concetreze pe prevenirea unor acţiuni teroriste în masă şi nu pe căutarea în van a unor potenţiali lupi singuratici.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.