Mizele atacării acordului Mercosur la CJUE. Trei scenarii pe masă – Corespondență de la Strasbourg

Semnat de Ursula von der Leyen, pe 17 ianuarie, în Paraguay, acordul Mercosur este programat să ajungă la vot în Parlamentul European în lunile aprilie-mai ale anului 2026.

Cele mai vehemente state care vor sesizarea Curții Europene sunt Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria.

Trei scenarii posibile

Concret, dacă votul din Parlamentul European va fi pentru trimiterea acordului UE-Mercosur la CJUE, atunci acordul ar putea fi amânat cu un an sau chiar doi. În acest scenariu, CJUE trebuie să examineze compatibilitatea acordului cu tratatele UE. Dacă avizul Curții este negativ, acordul poate intra în vigoare doar dacă este modificat.

În cazul unei respingeri a celor două sesizări, atunci acordul va urma procedura obișnuită și va intra în câteva luni la vot în legislativul european.

Într-un al treilea scneariu, chiar în cazul unei sesizări a CJUE, tratatele europene permit aplicarea provizorie a acordului dacă ratificarea durează prea mult.

În același timp, miercuri, fermierii europeni s-au strâns pentru a doua zi consecutivă în fața Parlamentului European pentru a-și striga nemulțumirile față de acordul Mercosur. Ei acuză o concurență neloială din pricina diferențelor calitative dintre produsele UE și cele din America Latină.

În paralel, patrioții europeni au inițiat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen. Moțiunea se va vota joi în plenul de la Strasbourg, dar are șanse infime de izbândă.

CITEȘTE ȘI: Corespondență. Șoșoacă s-a lipit la protestul fermierilor de la Strasbourg – VIDEO

Diviziuni interne în interiorul familiilor politice europene

Mai mult, există o diviziune în interiorul grupurilor politice. Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele PPE, a anunțat că popularii europeni nu vor vota cele două sesizări de trimitere a acordului la CJUE.

„Dacă PE ar vota trimiterea la Curtea de Justiție, atunci PE va ridica semne de întrebare privind propria capacitate de a legifera și cred că ar fi o greșeală”, a spus luni Siegfried Mureșan, într-o discuție cu jurnaliștii prezenți la Strasbourg.

De cealaltă parte, europarlamentarul S&D, Vasile Dîncu, spune, într-un interviu pentru Cotidianul, că, deși inițial decizia era de a vota trimiterea la Curtea Europeană a acordului, se pare că socialiștii europeni s-au răzgândit și vor vota împotrivă.

„O trimitere la CJUE ar putea să amâne foarte mult decizia, timp de 2-3 ani. Se spune că pentru un acord intermediar nu ar fi legal să facem o sesizare la CJUE”, a spus Vasile Dîncu pentru Cotidianul.

Și vicepreședintele PE, social-democratul Victor Negrescu, a spus marți că există o scindare la nivelul tuturor grupurilor politice din PE și că „se poartă aceste discuții intense pentru a clarifica situația”.

„Toate grupurile sunt scindate și, evident, căutăm să cântărim toate argumentele, însă, vă spun foarte clar, eu voi căuta să fac o evaluare în baza avantajelor pe care le are România și, în sensul acesta, noi, în interiorul delegației PSD din Parlamentul European, vom lua o decizie în raport cu aceste argumente și în raport cu ceea ce ne oferă, de asemenea, ca propuneri, colegii din grupul social-democrat”, a declarat Negrescu, într-o discuție cu jurnaliștii români de la Strasbourg.

De altfel, cea mai mare diviziune este în interiorul S&D care ar putea înclina decisiv balanța la vot.