Ultima rundă a negocierilor SUA-Ucraina s-au încheiat, pe 23 martie, la Riyadh. Pe 24 martie este rândul Rusiei, tot în Arabia Saudită, cand delegația de la Moscova va fi informată despre poziția Kievului. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat că discuțiile cu partea americană s-au axat pe aspectele energetice și pe obietivul președintelui Volodimir Zelenski de a ”asigura o pace justă si durabilă” pentru Ucraina și Europa.
Mai interesante decât informațiile limitate despre negocierile propriu-zise au fost declarațiile făcute de trimisul președintelui SUA pentru Ucraina – Steve Witkoff. El a sugerat că administrația Trump ar putea accepta să recunoască nu doar anexarea Crimeii, ci și a celorlalte patru oblasturi ucrainene. Într-un interviu cu Tucker Carlson, Witkoff a oferit și lentilele roz prin care publicul american ar trebui să-l privească pe Donald Trump atunci când va semna un potențial acord cu Rusia privind Ucraina: Witkoff a vorbit despre cu președintele Putin s-a rugat pentru Donald Trump după atentatul din timpul campaniei prezidențiale, despre cum aceasta este prima administrație americană care îi privește pe ruși ca pe niște oameni și despre cum Putin a comandat un portret al președintelui Trump.
După rugăciuni și cadouri, Rusia cere recunoșterea anexării Crimeii, Luganskului, Donetkului, Zaporojiei si Hersonului. Iar, potrivit Kommersant, regimul Putin vine cu o ofertă pentru încheierea cât mai rapidă a unui acord în acest sens: Rusia nu va revendica orașul port Odessa, dacă va obține repede recunoașterea anexării oblasturilor de mai sus. De altfel, profesorul John J. Merarshemier a repetat că prelungirea conflictului va duce la înaintarea trupelor ruse și la revendicarea și mai multor teritorii ucrainene, următoarele mize fiind Harkov, ocuparea Odessei si ajungerea la gurile Dunării.
Între timp, liderii UE leagă summit după summit, discutând despre cum să trimită Ucrainei noi ajutoare militare pentru a continua războiul care ar aduce Rusia la granița României. Iar, dacă în România presa de mainstream se luptă să redefinească democrația, în Europa de Vest avem de-a face cu un val de articole care vorbesc despre iminența unui război cu Rusia și despre necesitatea mobilizării cetățenilor. În vreme ce oficialii de la Washington vorbesc despre ”prietenia” dintre Trump și Vladimir Putin, despre rugăciunile președintelui rus și portretul lui Trump, oficialii europeni vorbesc despre bocancul UE pe teritoriu ucrainean și despre continuarea războiului cu Rusia sub o formă sau alta.
Bild îl citeaza pe istoricul Senke Naitzel și scrie că Rusia poate ataca Lituania chiar în toamna acestui an. ”Aceasta poate fi ultima vara de pace”, scrie Bild, care arată că Rusia a anunțat exerciții militare de amploare în Belarus și că țările baltice sunt îngrijorate că trupele ruse ar putea trece granița, în vreme ce administrația Trump ar putea refuza să activeze Articolul 5 al Tratatului NATO pentru SUA. Ultimul număr al revistei Stern întreabă ”Ai lupta pentru Germania?”. ”Nimeni nu vrea război, însă acum trebuie să ne pregătim pentru război. Cât de pregătiți sunteți?”, mai scrie Stern.
Pe canalul France 2, ministrul Apărării, Sebastien Lecornu, vorbește despre ”reasigurarea dată României” prin prezența a o mie de militari francezi. Și mai spune că ”există o amenințare convenționala a Rusiei, iar cei neaga asta sunt cei care nu au crezut in ofensiva rusă din Ucraina, în 2022”. ”Rusia încearcă să ocolească descurajarea noastră nucleara. Amenințările sunt mai puțin perceptibile, sunt invizibile. Putem fi înfrânți fără să fim invadați. Destabilizarea fluxurilor migratorii, războiul energetic, atacurile cibernetice. Acum, grupurile de criminalitate cibernetica au trecut sub auspiciile Kremlinului”, a spus Lecornu, adăugând că este posibil un ”contraatac” al serviciilor secrete franceze. Iar Politico îl citează pe șeful ANCOM din România, care răspunde acuzațiilor de cenzură din partea lui Elon Musk. Are loc un ”război hibrid”, și ”noi ducem acest război. Luptăm la cel mai înalt nivel, cu toate instituțiile”, spune Pavel Popescu. Apoi, șeful ANCOM lansează un atac frontal al adresa lui Musk, care este membru al administrației Trump: ”Pentru ceea ce noi, ca țară, am făcut pentru companiile lui, ne datorează mi mult decât o ceartă”. Politicio arată că este vorba despre acceptul României ca SpaceX, compania lui Musk, să testeze în România niște aplicații controversate.
Având în vedere poziția politicienilor și a presei din Europa, declarația șefei estoniene a diplomației UE, Kaja Kallas, cum că Rusia nu urmărește deloc pacea în Ucraina arată că UE centrează și apoi dă cu capul. Dacă SUA pot accepta solicitarea Rusiei ca Ucraina să nu mai primească arme, dar Marea Britanie și restul Europei continuă să trimită arme, atunci care este probabilitatea ca Rusia să accepte o încetare a focului? Negocierile Rusia-SUA-Ucraina din Arabia Saudită sunt dublate de o dispută dură peste Atlantic, în care administrația Trump mizează pe fragilitatea politica (acum și economică) a propiectului UE, în vreme ce liderii vest-europeni mizează pe termenul de valabilitate redus al regimului Trump, de patru ani, și pe influența rivalilor neoconservatori ai președintelui SUA.
@anonimosh ember edgy oz igosz:
Daca mi te adresezi mie, pur si simplu delirezi. Daca nu, de ce te-ai atasat mesajului meu?