Misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi, anul trecut, au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, iar pentru anul supus auditării, respectiv 2023, valoarea cumulată a prejudiciilor a fost de 758 milioane de lei și a veniturilor suplimentare de 779 milioane de lei.
‘Potrivit Raportului de activitate pe anul 2024, misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date și informații din situațiile financiare. Astfel, pentru anul supus auditării (2023), valoarea cumulată a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei. Pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2024 și anilor anteriori, Curtea de Conturi a formulat 79 de sesizări penale, la propunerea departamentelor și a camerelor de conturi, dintre care 27 de sesizări penale în baza art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și 52 de sesizări penale în temeiul art. 64 din același act normativ ‘, se arată într-un comunicat al Curții de Conturi.
Instituția precizează că a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023 și Raportul de activitate al instituției pe anul 2024, după aprobarea acestora de Plenul Curții.
În anul 2024, Curtea de Conturi a verificat, în total, 1.361 de entități ale administrației publice centrale și locale. Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate al Curții s-au axat pe auditul de conformitate (1.060), urmate de auditul financiar (535) și de cel al performanței (5). Totodată, au fost realizate 2.473 de misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor (follow-up) și 23 de acțiuni de documentare.
În cuprinsul Raportului public se regăsesc analiza modului în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anul 2023, dar și constatări ale misiunilor de audit realizate la Ministerul Finanțelor și la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Potrivit sursei citate, la ANAF, Curtea a descoperit faptul că nu a fost aprobată Strategia digitală a Agenției (2021-2025), precum și lipsa unei analize privind contribuabilii cu risc fiscal.
‘Raportul conține, de asemenea, constatările și concluziile formulate în urma auditului realizat la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. În raport sunt incluse auditurile realizate la Romsilva, la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și la Transelectrica. În același document sunt reflectate rezultatele auditului la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: în ceea ce privește programul ‘Locuințe pentru tineri’, derulat prin Agenția Națională pentru Locuințe, auditul a evidențiat lipsa unei evidențe centralizate a locuințelor închiriate sau vândute și a creanțelor aferente, ceea ce a condus la nerealizarea veniturilor planificate’, se arată în comunicatul instituției.
Tot anul trecut, eforturile de audit au fost orientate în principal spre identificarea activităților care prezintă riscuri semnificative. Astfel, au fost vizate cu precădere problemele sistemice, care afectează rezultatele și performanța entităților auditate. ‘Auditurile realizate au urmărit în primul rând rezolvarea cauzelor acestor probleme, nu doar a efectelor lor, prin recomandări menite să conducă la întărirea disciplinei financiare și la îmbunătățirea performanțelor sectorului public’, susține Curtea de Conturi.
Raportul incluse și observații de audit rezultate din misiunile desfășurate la entitățile de la nivelul administrației publice centrale, tratate în cadrul a 13 domenii de activitate. De asemenea, documentul cuprinde o analiză a contextului macroeconomic intern, în care sunt evidențiate principalele tendințe și evoluții economice la nivel național, o sinteză a rezultatele misiunilor de audit public extern efectuate la entitățile administrației publice locale, evaluarea sistemului de control intern managerial și rezultatele misiunilor de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în urma auditului (follow-up) .
Analiza cheltuielilor efectuate din bugetul public național în exercițiul financiar 2023 evidențiază că, mai mult de jumătate (55%) din total, a fost alocat pentru susținerea unor domenii, cum ar fi protecția socială, programe de interes național din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sănătății, educației, cercetării, culturii și recreerii. În același timp, dezvoltarea și investițiile, transporturile și infrastructura, economia și energia, au înregistrat, cumulat, 16% din totalul cheltuielilor bugetului public național.
În perioada menționată, România a înregistrat creștere economică, însă gestionarea deficitului bugetar a rămas o provocare majoră. Cheltuielile bugetare au continuat să depășească veniturile, menținând un dezechilibru fiscal persistent, care riscă să afecteze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
‘Datoria publică a României, la sfârșitul anului 2023, a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, în creștere cu 133.402,7 milioane lei față de anul 2022’, se mai arată în comunicat.
În cadrul celor 2.473 de misiuni de follow-up realizate de către auditorii Curții, în anul 2024, la nivelul administrației publice, au fost verificate 12.198 de măsuri și recomandări.
Curtea a verificat 9.726 de măsuri (dispuse până în anul 2022), ceea ce reprezintă 79,7% din total, și 2.472 de recomandări (formulate începând cu anul 2023), echivalentul a 20,3% din totalul acestora. Datele cuprinse în Raport arată că recomandările formulate de Curte au înregistrat un grad de conformare superior celui aferent măsurilor, la finele anului 2024, la nivelul administrației publice din România. Aprecierea făcută de Curte a stadiului de implementare a recomandărilor a fost susținută de valoarea indicatorului de cuantificare a eforturilor făcute de autoritățile centrale și locale, respectiv de 82% recomandări implementate și parțial implementate.
‘Prin urmare, se remarcă un grad superior de implementare a recomandărilor față de măsurile dispuse prin deciziile Curții, ceea ce indică o eficiență mai mare în aplicarea acestora, conform noilor metodologii de audit adoptate’, susține instituția.
În plus, Curtea de Conturi evidențiază faptul că, la nivelul administrației publice centrale, procesul de implementare a sistemului de control intern managerial a fost unul cu caracter preponderent formal. Entitățile au apreciat sistemul ca fiind conform sau parțial conform, deși auditul extern a evidențiat deficiențe semnificative și neimplementări ale standardelor. Astfel, se evidențiază necesitatea consolidării sistemului de control intern managerial, prin transformarea acestuia dintr-un mecanism formal într-un instrument activ de guvernanță eficientă.
‘Publicarea rapoartelor de audit, schimbarea paradigmei de comunicare, dar și orientarea spre relevanță în subiectele pe care le-am abordat au reprezentat principalele borne ale activității noastre instituționale. Ne străduim ca misiunile pe care le desfășurăm să ofere un sprijin real și consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind, astfel, la schimbarea în bine a societății românești’, a declarat, în comunicat, președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc.
Nereguli? Unde maică? In Romania? Vai, vai, vai! De câțiva ani presa scrie despre aceste controale că sunt abateri grave de la lege, adică, furaciuni uriașe și nu se ia măsuri pentru recuperări, ba mai mult, se lasă să continuie furaciunile! Numai la consiliile județene daca se caută aceste abateri, toți ar trebui sa fie arestați și recuperări uriașe de prejudicii! Amintiți-va de judetul Vaslui cu mizerabilul Buzatu care făcea ce dorea cu banii cetățenilor! Ce a urmat? Liber ca pasarea cerului și nevinovat! Poate că, corpul de control nu are treabă cu justiția pentru recuperări, și nici nu exista lege pentru astea, de asta și continuă infracționalitatea.