Administrația Trump exclude mai mulți aliați importanți de la o reuniune a statelor NATO programată în octombrie, în Polonia, coordonată de secretarul de stat Elbridge Colby, scrie Politico. Întâlnirea este, în esență, un grup de lucru dedicat viitorului NATO. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate, deși investesc masiv în apărare și au un rol important în Alianță. Diplomații acestor țări se întreabă de ce au fost excluși și dacă Washingtonul nu practică favoritismul, ceea ce ar putea accentua diviziunile din NATO, pe fondul agresivității ruse și al diminuării stocurilor de armament.
„Facem tot ceea ce ni se cere“, a declarat reprezentantul unui aliat neinvitat. „Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și ce scop au aceste reuniuni. Până acum, nu am fost informați prea mult”.
Chiar și unele dintre țările invitate s-au întrebat de ce Washingtonul a ales anumiți participanți, excluzând în același timp marile puteri militare europene. „Dacă încearcă să împartă NATO în cei buni și cei răi, este periculos pentru SUA”, a declarat un alt diplomat. „Dar pentru Europa, este o chestiune existențială”. Un diplomat dintr-o țară invitată a spus că grupul intenționează să elaboreze idei pentru întreaga Alianță. „Acesta poate fi un motor al transformării”, a declarat diplomatul.
Grupul aliaților favorizați de Colby
Colby, fiul unui fost director CIA, a organizat două reuniuni similare cu Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos, prima având loc la Bergen, în Norvegia, în iunie. Danemarca ar putea fi inclusă după acordul încheiat cu Washingtonul pentru extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, a declarat o persoană familiarizată cu planificarea.
După prima reuniune, Colby i-a descris pe participanți drept „aliați NATO care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli asumate la Haga (5% din PIB), au capacitatea de a contribui și sunt pregătiți să treacă la chestiuni practice”. Colby a încercat sa reducă din îngrijorările celor neinvitați. „Ideea este să antrenăm întreaga Alianță în acest proces”, a spus Colby luna aceasta, adăugând că astfel „NATO va deveni mai bun, mai puternic și mai durabil”.
Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a confirmat public existența formatului. În iunie, el a spus că la Bergen s-a reunit „un mic grup de aliați puternici” pentru a discuta despre cheltuielile de apărare și capabilitățile necesare pentru apărarea Europei, inclusiv în eventualitatea unor conflicte simultane în alte regiuni ale lumii. Despre statele din acest grup, administrația Trump consideră că au capacitatea industriala de a produce arme și muniție în cantități mari.
Americanii își evaluează aliații
În paralel, SUA își reevaluează prezenta militara in Europa. În luna iunie, șeful Pentagonului a anunțat o revizuire a posturii forțelor americane in Europa. Aceasta ar trebui să dureze șase luni. În luna august, Reuters a relatat că a avut acces la un document legat de aceasta reevaluare a SUA. Documentul arată că Pentagonul va încerca să stabilească dacă aliații au o cale credibilă pentru a-și îndeplini angajamentele privind cheltuielile de apărare asumate în cadrul NATO și pentru a acoperi deficitul de contribuții la forțele NATO de reacție la crize, după anunțarea, la începutul acestui an, a reducerii forțelor americane.
Reuters a relatat atunci despre un chestionar american trimis aliaților. Acoperă subiecte de la cheltuielile pentru apărare și strategie, până la achiziții militare și sprijinul pentru prioritățile de politică externă ale SUA. „Ce restricții, dacă există, a impus țara în privința accesului SUA, a utilizării bazelor și a survolului (ABO)? Dacă există, de ce? Este dispusă să reducă sau să elimine aceste restricții?”, au întrebat americanii. Erau vizate statele carte nu au oferit sprijin pentru operațiunile împotriva Iranului. „S-a opus public țara unor reglementări sau altor măsuri menite să împiedice sau să reducă cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare? Dacă da, în ce mod? Dacă nu, ar fi dispusă să facă acest lucru?”