Andrei Galbur, propus pentru funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, este un adept al cooperării cu Alianţa Nord-Atlantică, transmite 24h.md. În opinia sa, “nu trebuie să existe frica de a vorbi despre NATO”. Premierul Vlad Filat a confirmat luni că Andrei Galbur în va succeda pe Andrei Neguţa la conducerea misiunii diplomatice moldoveneşti la Moscova.
“Nu există nici o frică de a vorbi despre NATO. Încă o dată, poate mă voi repeta: Există Constituţia, există statutul neutru dar nu există nici un obstacol pentru dezvoltarea unei cooperări pragmatice, constructive cu Alianţa Nord-Atlantică pentru a moderniza forţele armate, pentru a promova această reformă cuprinzătoare a întregului sistem de securitate şi apărare naţională pentru a-l aduce în conformitate, a-l ajusta la standardele Euro-Atlantice, la acele standarde care reprezintă una din aşa numitele valori pe care le îmbrăţişează Alianţa şi care va face forţele armate ale Republicii Moldova compatibile sau interoperabile cu forţele din ţările NATO şi nu numai în contextul participării la diverse operaţiuni şi cu caracter umanitar de reconstrucţie, de pacificare”, susţine Andrei Galbur, într-un comentariu publicat de Centrul de Informare şi documentare privind NATO.
În acelaşi material, Galbur consideră că rolul SUA în rezolvarea diferendului transnistrean este unul foarte important.
“Atât vocea Statelor Unite, cât şi vocea Germaniei, atât în calitate de membru al Uniunii Europene, cât şi în calitate de partener important al Republicii Moldova, rămân şi vor rămâne să joace un rol crucial, important, în contextul reglementării conflictului transnistrean. Deci avem Formatul „5+2”, unde Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană sunt în calitate de observatori, avem aşa numitul proces sau documentul de la Meseberg, care a subliniat angajamentul Germaniei în procesul reglementării acestui conflict. Indiscutabil, deci, sunt parteneri, care, nu cred că sunt în competiţie pentru leading role, rolul de lider în acest proces. Sunt doi parteneri, care împreună contribuie, de rând cu ceilalţi parteneri, în procesul de reglementare, deci la soluţionarea acestui conflict”, mai spune Galbur.