Descoperirea de la Sfântu Gheorghe. Şi atunci a urmat surpriza

Potrivit acestora, majoritatea vestigiilor aparţin sfârşitului epocii bronzului, perioada 1200-800 î. Hr.

De (V.N.)
Descoperirea de la Sfântu Gheorghe. Şi atunci a urmat surpriza

Potrivit acestora, majoritatea vestigiilor aparţin sfârşitului epocii bronzului, perioada 1200-800 î. Hr.

Specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au reuşit să dateze o serie de vestigii descoperite în urma săpăturilor efectuate în ultimii ani în zona Arenei Sepsi din municipiu, printre acestea numărându-se scheletele mai multor cai.

Potrivit acestora, majoritatea vestigiilor aparţin sfârşitului epocii bronzului, perioada 1200-800 î. Hr.

„În intervalul 2019-2020, la marginea nordică a oraşului Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, au fost întreprinse săpături de salvare de mare amploare în situl de la Arcuş-Hosszu, unde s-au descoperit scheletele a opt cai, în contextul unor depuneri rituale. Caii au fost prevăzuţi cu harnaşament specific secolelor XIX-XVI î. Hr. Majoritatea vestigiilor descoperite (în proporţie de peste 90%) aparţin perioadei de sfârşit a epocii bronzului, aşa-numitei culturi Gava, care poate fi datată între c. 1200 şi 800 î. Hr”, se arată într-un material postat, joi, pe pagina de Facebook a muzeului.

 

Arheologul Puskas Jozsef a menţionat că printre cele mai senzaţionale descoperiri s-au numărat şi câteva piese de harnaşament – psalii de zăbale.

„La începutul campaniei din 2019 încă nu eram conştienţi de vestigiile ce urmau să fie scoase la lumina zilei. Cum e cazul oricărei săpături de mare amploare, am început cu decopertarea segmentului care trebuia descărcat de sarcina arheologică. Într-o primă fază, după decopertarea cu excavatorul s-au observat câteva fragmente de oase mai mari. La dezvelirea complexului s-a constatat că este vorba de o înmormântare dublă de cabaline. Scheletele de cai depuse într-un mormânt nu erau întâlnite până la momentul respectiv în zona vestică a Carpaţilor şi până în Câmpia Panonică, nici măcar pe teritoriile la est de Carpaţi. Era o descoperire senzaţională! Şi atunci a urmat surpriza! La gura cailor s-au descoperit psalii confecţionate din corn de cerb. Astfel de piese sunt cunoscute şi pe teritoriul ţării noastre, dar contextul de la Sfântu Gheorghe era unic: piesa a fost găsită în poziţia funcţională. Acest aspect sugerează că aceşti cai erau depuşi cu piesele de harnaşament pe ei, probabil având şi alte piese de decor confecţionate din materiale perisabile, acestea pierzându-se pentru totdeauna„, a explicat arheologul Puskas Jozsef.

În urma campaniei din 2020 au mai fost dezvelite încă trei morminte de cai, fiecare având şi câte două sau patru psalii.

„Una dintre acestea avea o formă neobişnuită pentru această parte a Europei. Şi anume o piesă discoidală, prevăzută cu un vârf. Acest tip de obiect este cel mai des întâlnit în zona Uralilor, în cadrul culturii Alakul. Ce ne povestesc aceste descoperiri ieşite din comun? În primul rând, răspândirea complexelor de acest fel ne arată că nu este vorba despre un fenomen izolat. Între c. 2100/2000 şi 1400/1300 î. Hr. din Kazahstan până la Carpaţi şi Pelopones regăsim astfel de morminte. Oasele de animale ne furnizează date despre perioada de timp în care aceste înmormântări au fost făcute. Astfel pe baza datărilor radiocarbon se poate afirma faptul că depunerile de cabaline s-au practicat o perioadă destul de largă de timp, între c. 1750 şi 1500 î.Hr. Analogii pentru astfel de complexe găsim mai ales în cadrul stepelor eurasiatice, adică în ecoregiunea vastă de stepă a Eurasiei, cu ierburi mici de la est de Munţii Urali (Câmpia Siberiei de Vest) şi la vest de aceştia (Câmpia Europei de Est), în mormintele princiare, unde pe lângă cai s-au descoperit şi fragmentele unor care, probabil de luptă. Acest fapt sugerează că întreţinerea, dresarea şi folosirea animalelor era privilegiul elitelor, adică a unor persoane care aveau resursele necesare pentru astfel de activităţi prestigioase”, a spus Puskas Jozsef.

Potrivit acestuia, chiar dacă la Sfântu Gheorghe nu s-au găsit fragmente de care, se poate considera că aceşti cai erau proprietatea unor persoane înstărite.

„Dar erau ei localnici sau veneau de pe meleaguri mai îndepărtate? Deocamdată nu avem informaţii concludente pentru a răspunde la această întrebare. Totuşi, elementele străine mediului local ne îndeamnă să facem presupunerea conform căreia ar putea fi vorba despre un grup mic de oameni, venit probabil din zona nordului Mării Negre, care au înmormântat caii pe malul râului Olt. Dacă au murit şi ei acolo este greu de precizat. Acele morminte umane descoperite în preajma mormintelor de cai par să fie de dată mai recentă, dar elementele ce ţin de obiectele funerare au caracteristici şi din mediul răsăritean. Decesul acestor fiinţe poate să fie rezultatul unor conflicte cu comunităţile locale, deocamdată victorioase. Acestea însă nu o să mai facă faţă valului de migraţii care o să vină dinspre est peste unul-două secole”, a menţionat acesta.

Specialiştii susţin că suprafaţa săpată, de aproape 10 hectare, a furnizat un material arheologic foarte bogat, de proporţii incomparabile până la momentul de faţă pe plan local, dar aproape tot atât de semnificative şi pe plan naţional şi chiar internaţional.

Materialul descoperit se află acum în patrimoniul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, iar în luna august oasele au fost cercetate de o echipă mixtă din care au făcut parte şi studenţi din Germania, coordonaţi de Martin Riesenberg, cercetător la Freie Universitat din Berlin.

Săpăturile au fost finanţate de Fundaţia Sapientia, proprietara terenului, iar executantul a fost firma Total Business Land. AGERPRES/(AS-autor: Oana Mălina Negrea, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)

 

Sursa foto: (c) MNCR/facebook.com

Distribuie articolul pe:

17 comentarii

  1. „Dar erau ei localnici sau veneau de pe meleaguri mai îndepărtate? ”

    -nu suntem specialisti in rase de cai…..

    (ungurii au o vorba cu „lovoshi…” -ceva cu plua calului….)

  2. Civilizatia Cucuteni/(6000-2750 BC)- situl arheologic Poienești-Lucașeuca – procentajul de animale domestice descoperite: 42% oi si capre; 29% bovine, 21% porcine, 8% cabaline.
    [vezi „BEYOND EXCAVATION. GEOPHYSICS, AERIAL PHOTOGRAPHY AND THE USE OF DRONES IN EASTERN AND SOUTHEASTERN EUROPEAN ARCHAEOLOGY. PROCEEDINGS OF THE INTERNATIONAL COLLOQUIUM, 5-8 DECEMBER 2016, PIATRA-NEAMȚ, ROMANIA”]
    [Michael Meyer, Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi, Björn Rauchfuss, Franka Höppner, Maria Moraru
    The Poienești-Lucașeuca site from Brănești – „The West Side” (Orhei District, Republic of Moldova). Researches of the period 2014-2015, pg 137].

    Pe o suprafață de 11.000 m, săpăturile din comuna POIENEȘTI/Vasluiau dat la iveală vestigii aparținând unor străvechi așezări și cimitire din opt perioade diferite ale istoriei, dintre care cele mai vechi:
    Așezare din epoca neolitică (cultura Cucuteni – A III, mileniile V-IV BC);
    Așezare din epoca bronzului (cultura Noua, sec.XIV-XIII BC);
    Cimitir getic – 42 morminte (cultura getică timpurie, sec.V-IV BC ).
    Iar la Sfântu Gheorghe avem corespunzator:
    63401.12 Mormintele Precucuteni de la Sfântu Gheorghe – Str. Váradi. Morminte de înhumaţie Neolitic (Precucuteni), unde
    au fost descoperite trei morminte de înhumaţie, dintre care unul cu schelet chircit. Mormintele au fost găsite fără inventar.
    iar in situl
    63401.01 Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe-Cetatea Cocostârcului o aşezare fortificată Eneolitic (cultura Cucuteni – Ariuşd) unde s-a descoperit o aşezare înconjurată de şanţ de apărare. continuata cu o aşezare fortificată din Epoca bronzului mijlociu (cultura Wietenberg).

  3. Intai a fost mitul Calaretul Trac si apoi a venit crestinismul care a introdus icoana Sf Gheoghe care ucide balaurul. Niste morminte care contin cai s-ar putea sa fie un simbol legat de cavalerism si implicit sa ne spuna ca nu intamplator toponimul de Sfantul Gheorghe dat acelui loc este ecoul ”icoana” unui simbol foarte vechi cu aprox. 2000 de ani inaintea lui Iisus.

  4. Din perioada Hallstatt dateaza si mormanul de inhumatie al culturii Schneckenberg/(2600-2000 BC) de la Sfântu Gheorghe – Piatra de veghe. (cod RAN 63401.09).
    Un complex de cult din Epoca bronzului timpuriu Coţofeni se gaseste in zona de la Sfântu Gheorghe – Moara Veres (cod RAN 63401.18).
    Mai avem si:
    63401.03 Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe – Avasalja. Aşezare Epoca bronzului timpuriu (cultura Schneckenberg), Epoca bronzului mijlociu (cultura Wietenberg), Mormânt de inhumaţie Hallstatt târziu (traco-scitică, sec. VI-V), epoca prea tarzie pentru actuala descoperire).

  5. Orasul Sfântu Gheorghe (judetul Covasna) numarul de situri arheologice si datarea lor in Repertoriul Arheologic Naţional (RAN):
    Ep. Neolitica/(8000-5000 BC) : 2 ;
    Ep. Eneolitica/(5000-3000 BC) (a Cuprului): 2 ;
    Ep. Bronzului/(3300-1500 BC): 11 ;
    Ep. Fierului I/Hallstatt/1500-750 BC): 5 ; (epoca descoperirilor arheologice citate in acest articol din cultura Gáva).
    Ep. Fierului II/LaTene (geto-dacica)/(750 BC-106 AD): 5 ;
    Ep. Romana/(106 -271 AD): 2 ;
    Ep. Migratiilor/(271-1000 AD): 2 ;
    Ep. Medievala/(1000-1500 AD): 8.
    Situl arheologic:
    63401.05 Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe – Bedehaza. Aşezare Neolitic timpuriu (cultura Starčevo – Criş/(6200-4500 BC), Epoca bronzului mijlociu (cultura Wietenberg), La Tène (geto-dacică), Epoca medievală timpurie (sec. XII) fixeaza locuirea permanenta a zonei orasului Sfântu Gheorghe in perioada 6000 BC – 1100 AD.

  6. HUNgarii se considera popor biblic,se trag din GOG si MAGOG-de unde MAGhiari;cred ca este o bascalie sau urmele unui cult al Calului la vremurile cand era la mare stima cultul Porcului,cultul Vacii,etc
    In india inca vaca hindusa e la mare stima..

  7. Ha, ha! Vă rog io, nu mai efectuaț’ săpătur’ arhiolojice în HarCov că ni băgaț’ în conflict cu ungurele amplificând dilema “cini-o fo’ primu: ou or’ găina”…

  8. Pe malul Murasului mare
    Atilla mergea calare.
    Transpirat si ars de Soare
    Se opri sa fac-o baie .
    Cand iesi insa pe mal
    Nici tu haine .nici tu cal !

    Cine-o fo primii-n Ardeal ?!

  9. IAR se speriară de ADEVĂR CeiDeLaSUBSolul Stabilimentului …
    CĂLARE pe ACEST Comportament, IDENTIC și la BOIERII Tâmpiți ROMÂNI din Anii 1918 -1940 s-au INTĂMPLAT Atrocitățile MOGHIRILOR ăn Ardeal.
    Să ȚII Boborul SUVELAN în NeȘtiințăa Dusmanului INTERIOR și InDiferență NAȘIONALĂ, este mai MULT decît O CRIMĂ AntiNațională. este o GREȘEALĂ Politică IMENSĂ.
    Comparabilaă doar cu aceea a IDIOT-ului Politic UNIC în Istoria LUMII, Gorbaciov.

  10. Și când te gândești că în 1848,maghiarii scrisul că….”Adam și Eva,au fost unguri!”.
    Mare este Casa de Nebuni și unii au sărit GARDUL !.

  11. Astia sunt caii inhamati la c o v i l t i r e l e cu care au venit ungurii pe capul europenilor. Au fost un popor nomad ca si verii lor romii.

  12. Astia sunt caii inhamati la coviltirele cu care au venit ungurii pe capul europenilor. Au fost un popor nomad ca si verii lor romii.

  13. In concluzie regiunea Covasna era locuită de băștinași localnici- stabili încă din anii 1.000 înainte de Hristos !…când HUNII sau MAGHEARII nu existau nici măcar O FIINTA pe pământ!…de SECUI nici nu mai vorbim de existenta !.

  14. Fiind vorba de 1400 î.Hr. nu poate fi vorba decât de strămoșii nevestei, Miss Piggy, măR😜g …
    ● guitZă ot MarMita etc. ●

  15. Astept ca UDMR sa iasa si sa spuna ca erau cai veniti din pusta maghiara… sau chiar din stepele mongole, cai de-ai lui Attila hunul!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.