O splendidă primăvară la Amsterdam

Ţara lalelelor, a morilor şi a canalelor, Olanda este de vizitat mai ales în 2013, un an ce rezervă multe surprize.

Turiştii şi olandezii vor cuceri fiecare spaţiu liber al Amsterdamului, unde are loc o serie infinită de party-uri, muzică live.

De-a lungul întregului an, la Amsterdam şi în împrejurimile sale va avea loc o avalanşă de festivităţi excepţionale. În plus, vor fi celebraţi cei patru sute de ani de existenţă a Canalelor din Amsterdam.

Capitala Olandei a fost de-a lungul timpului unul dintre oraşele cele mai atractive ale lumii. În 2012, ea s-a clasat pe locul al doilea la prestigiosul concurs organizat de “Lonely Planet”, ca unul dintre locurile cele mai atractive pentru petrecerea unei vacanţe.

După 10 ani de restaurări, s-au redeschis “Rijksmuseum”, unul dintre cele mai frumoase ale timpului nostru, şi “Muzeul Van Gogh”, care celebrează 40 de ani.

Să mai adăugăm celebrarea a 125 de ani ai Sălii “Concertgebouw”, templul muzicii clasice, de la 1888, şi ai “Orchestrei Regale”, care oferă şi concerte extraordinare, proiectate pe un imens ecran plasat în afara sălii, plus aniversarea a 100 de ani a “Muzeului Frans Hals”. Nu pot fi omişi cei 225 de ani de existenţă a Centrului Cultural “Felix Meritis” şi cei 175 de ani de existenţă a Grădinii Zoologice Regale “Artis”, în care trăiesc peste 6.000 de animale şi 900 de specii diverse, într-o imensă oază verde din centrul oraşului.

Ziua Reginei

Regina Beatrix la redeschiderea Rijksmuseum

Între 800.000 şi un milion de vizitatori vor invada Amsterdamul cu prilejul “Koninginnnedag”, fixată pentru 30 aprilie. Sărbătoarea naţională olandeză din acest an va fi într-adevăr o zi specială pentru că este prevăzută abdicarea Reginei Beatrix în favoarea primului său născut, Willem Alexander, căsătorit cu argentinianca Maxima Zorregueta. Abdicarea va avea loc la ora 10.00, în Palatul Regal din Amsterdam, iar între orele 10.30 şi 10.50, perechea regală va apărea în balcon pentru a saluta mulţimea adunată în Piaţa Dam. La ora 14.00, în program e prevăzută ceremonia de învestitură de la Biserica “Nieuwe Kerk”. Apoi, după primirea privată de la “Palatul Regal”, Regele şi Regina vor pleca la “EYE Film Institute”, de unde, la ora 19.00, se vor îmbarca pentru a naviga de-a lungul fluviului. În jurul lor va putea fi admirată o colorată paradă de bărci, salutată de o mare de oameni. Parada Regală fluvială se va termina în jurul orei 20.30, când perechea regală va merge în sala de concerte de la “Muziekgebouw aan ‘t IJ”, unde va lua cina. Pentru olandezi, dar şi pentru turişti, ziua se va încheia cu premiera “Noaptea Regilor”, cu un fastuos Bal la “Plein Museum” şi numeroase evenimente artistice organizate la Oeverpark şi pe insula Java.

Pe străzi, de-a lungul canalelor, în parcuri, peste tot va exploda cel mai mare street party al anului. Între “orgoliul portocaliu”, muzică live, DJ set, party-uri, o piaţă de anticariat, întinsă în tot oraşul, veţi găsi cu siguranţă o atmosferă electrizantă de neuitat.

Rembrandt, Rondul de noapte

Portocaliul din această zi specială va însemna abdicarea oficială a Reginei Beatrix. Ziua Reginei s-a serbat pentru prima dată în 31 august 1885 în onoarea naşterii suveranei Wilhelmina, apoi, în 1949, după urcarea pe tron a fiicei ei Juliana, ea a fost mutată în 30 aprilie, în onoarea zilei de naştere a noii regine. Şi astăzi, data de sărbătorire este marcată în aceeaşi zi de Regina Beatrice în onoarea mamei sale, când toată lumea este îmbrăcată din cap până în picioare, chiar şi animalele de companie, în portocaliu, un semn de afecţiune pentru Familia Regală olandeză, casa Oranje-Nassau.

“Vrijmarkt” (piaţa liberă) oferă oportunitatea de a admira obiecte second-hand pe străzile şi în parcurile din Amsterdam, transformându-se în cea mai mare piaţă de anticariat din lume. Un lucru deosebit este acela că cei mici îşi vând jucăriile vechi şi hainele, mulţi dintre ei devenind muzicanţi pentru o zi. Aşa că bucuraţi-vă şi deveniţi copii pentru o zi.

Pe canale, mii şi mii de bărci, mici şi mari, se vor aventura într-o cursă, iar publicul de pe poduri dansează şi aplaudă.

Rijksmuseum, o restaurare îndelung aşteptată

Spectaculosul Atrium de la Rijksmuseum

Inaugurat de regina Beatrix, „Rijksmuseum” din Amsterdam şi-a redeschis porţile luna aceasta, după 10 ani de restaurare şi cu un parcurs complet regândit. O restaurare îndelung aşteptată.

„Rijksmuseum” nu se rezumă la „maeştrii de odinioară”. Muzeu de artă şi de istorie în acelaşi timp, colecţiile lui acoperă şase secole, din Evul Mediu până în veacul al XX-lea.

Când, în 2008, Wim Pijbes a fost numit director general al muzeului, şantierul era oprit şi moralul echipei la pământ. Printre motivele întârzierii lucrărilor figurau dificultăţile administrative şi o serie de dispute.

Construcţia vastului edificiu ridicat în secolul al XIX-lea bara accesul către cartierele aflate la sud de centrul Amsterdamului. Locuitorii obţinuseră aprobarea de a trece pietonal, călare sau cu maşina printr-un pasaj amenajat chiar în mijlocul faţadei. Logica noului circuit de vizitare presupunea suprimarea acestuia. Până la urmă pasajul a fost menţinut pentru biciclişti.

Viitorul rege Willem Alexander împreună cu familia

În timpul acestui deceniu, în care a fost închis pentru public, „Rijksmuseum” a avut totuşi o seamă de activităţi. O selecţie de capodopere din colecţiile sale a fost expusă în aripa construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, rebotezată acum „Aripa Philips”, destinată picturii moderne.

„Această prezentare a atras un milion de vizitatori pe an. Este un număr important dacă ne gândim că, înainte de închidere, muzeul atrăgea un milion patru sute de vizitatori anual. De altfel, «Rijksmuseum» nu se limitează la o clădire. Este o instituţie veche, unul dintre cele mai mari muzee din lume, cu o colecţie de peste un milion de piese. În afara «Aripii Philips», am instalat muzee-satelit în Olanda, în Belgia, în Germania, prezentând importante ansambluri de lucrări. Am organizat, de asemenea, expoziţii în Qatar, la New York, Shanghai, Sao Paulo, Los Angeles, Sankt Petersburg, Paris”, explica Wim Pijbes.

Regata de Queen’s Day

Nu e mai puţin adevărat că Amsteram a avut de suferit, cu atât mai mult cu cât „Stedelijk Museum” (Muzeul municipal), altă mândrie a „Esplanadei Muzeelor” din Amsterdam, a fost şi el închis pentru renovări. Dar încetineala are avantajele ei. Ea a permis, pe de o parte, echipelor de muzeografi o studiere aprofundată a colecţiilor. Piesele achiziţionate masiv în secolele XIX şi XX nu erau în întregime catalogate. Pe de altă parte, a dat reamenajării o profundă unitate stilistică. Acest mare şantier naţional a fost condus de agenţia spaniolă „Cruz y Ortiz Architectos”, renumită mai ales pentru noua gară din Sevilla. Amenajările interioare i-au fost încredinţate lui Jean-Michel Wilmotte, ale cărui lucrări de la muzeele „Luvru” şi „Orsay” au devenit un punct de referinţă internaţional în domeniu.

Inaugurarea muzeului a fost ultima acţiune oficială a atât de popularei regine Beatrix, care îşi anunţase deja în ianuarie abdicarea.

Gară, mânăstire sau catedrală?

Regina Beatrix a Olandei, care va împlini în curând 75 de ani

Fondat în 1798 la Haga, în tânăra şi efemera Republică Batavă, transferat de regele Louis de Hollande, fratele lui Napoleon, în noua sa capitală de la Amsterdam în 1808, „Rijksmuseum” a fost în final instalat într-o clădire nouă, construită începând din 1878. „Frumoasă ca o catedrală a erei căilor ferate”, după expresia lui Jerome Coignard, clădirea este opera lui Pierre Cuypers (1827-1921), cel mai mare arhitect olandez al epocii sale. Mare admirator al lui Viollet-le-Duc, Cuypers a construit, în acelaşi stil, şi Gara Centrală din Amsterdam. Un stil între goticul târziu şi Renaştere, cu turnuleţe, şi acoperişuri înalte de ardezie, după modelul francez.

Muzeul a fost imediat criticat, considerat prea medieval şi nu destul de olandez… Regele Wilhelm al III-lea nu a asistat la inaugurare, declarând: „Nu voi pune niciodată piciorul în această mânăstire!”. Trebuie menţionat faptul că Pierre Cuypers era un catolic fervent.

Celebrarea Zilei Reginei

După un secol, imensa clădire devenise neîncăpătoare. „Muzeul aşa cum îl vedem era, în 1885, cel mai vast edificiu din ţară. Fusese conceput să primească două mii de vizitatori. În cursul secolului al XX-lea, când numărul vizitatorilor a crescut, au apărut noi cerinţe. Era nevoie de un magazin, un restaurant, ascensoare, climatizare şi restul infrastructurii necesare. În timp ce colecţia se îmbogăţise, muzeul nu putea fi mărit şi ameninţa să explodeze. Nu puteam adăuga la infinit aici un etaj, dincolo altceva. În 1999, guvernul a decis să lanseze un mare proiect de construire a unui muzeu pentru secolul XXI, cu o capacitate de două milioane şi jumătate de vizitatori, cu spaţii mai mari pentru expunere şi toate amenajările necesare, o transformare completă a vechiului edificiu”, explica Wim Pijbes.

Faimoasa sală Concertgebouw

Prima etapă a lucrului arhitecţilor a constat în debarasarea structurii originale de toate adaosurile ulterioare. Reabiliarea cea mai spectaculoasă este fără îndoială cea a celor două curţi vitrate în jurul cărora sunt dispuse galeriile expoziţionale. În anii ‘50, aceste curţi fuseseră transformate în mezanin pentru construcţia noilor săli, tulburând astfel planul de ansamblu. Decizia luată de Cruz şi Ortiz de a debarasa curţile de aceste construcţii ulterioare a fost îndrăzneaţă, pentru că provoca o pierdere considerabilă a suprafeţei de expunere. Dar aceste pierderi au putut fi compensate recuperând alte spaţii, dedicate odinioară arhivelor, atelierelor de restaurare, vechiului restaurant… Solul celor două curţi a fost coborât, ceea ce prin amenajarea unei uşoare pante a permis conunicarea între ele, pe sub aleeea traversată de biciclişti.

Petru cel Mare

Pentru a corecta noile proporţii ale acestor mari spaţii vitrate, arhitecţii au construit luminatoare monumentale a căror geometrie o evocă pe cea a lui Sol LeWitt. Acestea au un rol şi în acustica noului spaţiu.

Să sapi în profunzime sub un edificiu de o asemenea amploare nu este tocmai simplu. La Amsterdam este chiar un pariu, pentru că se lucrează sub nivelul mării. Ca şi palatele veneţiene sau casele care mărginesc canalele Amsterdamului, muzeul a fost construit pe piloni. O muncă titanică, pe cât de costisitoare, pe atât de periculoasă, care n-a putut fi dusă cu bine la capăt decât cu echipe de scafandri.

Secolul de Aur

Marea scară şi vitraliile ei, Galeria de Onoare cu bolţi pe ogive de la primul etaj au fost, de asemenea, restaurate în întreaga splendoare dorită de Cuypers, cu plafoanele bogat decorate cu picturi, ca şi Sala Rembrandt, construită în 1906, cu cariatidele ei aurite.

Acest decor emfatic fusese ascuns în secolul trecut sub un strat de tencuială albă, ce dădea clădirii rigoarea unui templu protestant. La exterior, faţadele au fost şi ele restaurate în toată opulenţa lor, cu panourile de ceramică, basoreliefurile şi inscripţiile pe fond aurit, cu toată cohorta lor de sculpturi comemorative sau alegorice.

Tezaurele Amiralităţii

Muzeul Van Gogh

În Galeria de Onoare şi în sălile primului etaj, publicul va regăsi opere de Vermeer, Rembrandt, Frans Hals, toată miraculoasa pictură a Secolului de Aur olandez, care face gloria internaţională a muzeului.

În noua expunere, numai „Rondul de noapte” şi-a regăsit amplasarea iniţială.

Reamenajarea completă a colecţiei este însoţită de o adevărată revoluţie. Diviziunile tradiţionale între diferitele departamente au fost înlăturate în favoarea unui circuit cronologic unitar.

Amsterdamul noaptea

„Altădată, colecţiile erau repartizate între diferite departamente (mobilier, pictură, sculptură, artele sticlei etc), fiecare departament retrasa arta şi istoria Olandei prin intermediul tehnicii respective. Prezentarea cronologică arată conexiunile între diferitele domenii. Ea ne-a determinat să punem în lumină opere necunoscute. În jur de zece procente din cele opt mii de opere expuse sunt prezentate publicului pentru prima dată după mai multe decenii, uneori chiar după un secol”, explica Taco Dibbits, directorul colecţiilor.

Pot fi văzute astfel câteva mari machete de nave din secolul al XVII-lea, „navigând” în sălile de pictură. Preţioase cabinete de abanos şi capodopere de argintărie barocă stau alături de Rembrandt şi de elevii lui.

Ţara lalelelor şi a morilor de vânt

Din motive evidente, colecţia de artă asiatică beneficiază de un regim special. Ea ocupă noul pavilion desenat de Cruz şi Ortiz, singura adăugire notabilă la imobilul din 1885.

Alături de acest parcurs cronologic, în sălile boltite de la parter, sunt instalate galerii tematice, cuprinzând gresie germană, faianţă de Delft, porţelanuri de Meissen sau de Sèvres, colecţii de obiecte miniaturale din argint. Acolo se pot descoperi tezaure nebănuite, printre care o fascinantă colecţie de machete de vase din secolul al XVII-lea, pe care armatorii le trimiteau Amiralităţii spre verificare înainte de a începe construcţia navelor pe şantier.

Wilmotte: elogiul transparenţei

Ceramică de Delft şi saboţii olandezi

Compuse din panouri simple de sticlă, noile vitrine concepute de Jean-Michel Wilmotte devin invizibile când te apropii de ele. La interior, obiectele sunt prezentate pe o bază neagră, ca nişte ofrande puse pe un altar. Acestei simplităţi suverane îi răspunde o gamă sobră, de la negru la gri, aleasă pentru simeze. „Am încercat să ne inspirăm din culorile de la 1885, dar magnificul roşu al Galeriei de Onoare nu se potrivea cu «Logodnica evreică» a lui Rembrandt. În altă parte, verdele dădea impresia că tablourile plutesc într-o supă de spanac”, îşi amintea Taco Dibbits. Pe fondul într-o tentă de negru, peisajele olandeze din secolul al XVII-lea se deschid ca nişte ferestre, dând impresia de aer, de lumină, de cer.

Prima operă pe care a cumpărat-o Wim Pijbes, directorul general al muzeului, la sosirea sa în 2008, este „Grandfather Clock” de Maarten Baas. Pe măsură ce minutele trec, o mână şterge acele şi le redesenează.

„Acest orologiu arată ce este muzeul, o capsulă temporală. Despre ce vorbeşte el? Despre frumuseţe, despre modă, despre timpul care trece, despre ceea ce se schimbă. Avem o colecţie excepţională de vechi maeştri, dar rolul nostru este s-o prezentăm unui public contemporan. Pentru mine, Rembrandt este un tânăr artist revoluţionar”, afirma Wim Pijbes.

În interiorul bijuteriei Gassan Diamonds, specializată în diamante

El a făcut din grădina restaurată un loc de expoziţii temporare pentru sculptura modernă şi contemporană. Acesta va fi inaugurat în iunie, cu o expoziţie “Henry Moore”. În muzeu, noua secţie a secolului XX este semnalată spectaculos printr-un avion de război din 1917, probă de îndrăzneală tehnică şi capodoperă modernistă. „Rijksmuseum” a achiziţionat recent primul său tablou abstract, un Bart van der Leck, şi un scaun de Rietveld. În spatele faţadelor neogotice, revoluţia este în desfăşurare.

Două evenimente de neratat

Expoziţia de la Coster Diamonds

Între latura transgresivă a Amsterdamului, făcută din extravanganţe, între cafenele şi vitrinele pictate în roşu, se relvă şi latura romantică, cu călătoriile pe canale sau de-a lungul lor, iar pentru cine iubeşte frumuseţile artistice şi istorice, cu muzee, galerii şi peste 7.000 de monumente.

“Rijksmuseum” deschis în 14 aprilie are peste 80 de săli cu nenumărate fresce şi decoraţiuni, dotate cu dispozitive tehnice şi aplicaţii avangardiste. În ele sunt expuse peste 8.000 de opere în Evul Mediu până în zilele noastre, pânze de Hals, Vermeer şi Rembrandt, desene, fotografii, majolice, costume, obiecte de artă aplicată. Iar ca noutate absolută, noul “Pavilion de Artă Orientală” şi posibilitatea de a vizita Biblioteca şi minunata sa grădină. Acest muzeu este vizitat anual de peste două milioane de vizitatori. În el este prezentată şi istoria Ţărilor de Jos în context internaţional, de la 1100 până azi. Iar printre operele care încântă privirea figurează şi “Rondul de Noapte” de Rembrandt, cât şi numeroase picturi ale maeştrilor secolului al XVII-lea, printre care Frans Hals, Jan Steen, Vermeer şi Rembrandt. De nepierdut şi casele de păpuşi de la 1676 până la fina majolică de Delft, prezentată în colecţii care merg de la serviciile de ceai la somptuoase vase decorative.

“Muzeul Van Gogh” se redeschide pe 1 mai după recentele lucrări de restaurare. Va intra în sediul original şi celebra expoziţie a operelor lui Van Gogh, cu peste 200 de lucrări, amintind de sursele sale de inspiraţie, care au fost artiştii cu care s-a confruntat şi care au fost puncte de referinţă pentru el. Vor fi expuse şi desene pe hârtie, scrisori şi obiecte personale ale artistului.

Unul dintre podurile vestite prin arta feroneriei, în Vondelpark

Printre alte interesante spaţii culturale ale oraşului ar mai fi importantul muzeu de artă modernă şi contemporană “Stedelijk Museum”, cu opere de la 1850 până în zilele noastre, “Scheepvaart Museum” cu o replică a velierului comercial din secolul al XVIII-lea ancorat în exterior, “Houseboat Museum”, situat într-o poziţie unică pe canalul Prinsengracht, care oferă un magnific fundal istoricei ambarcaţiuni, apoi “Casa Rembrandt”, în care pictorul a trăit între 1639 şi 1659, devenită un muzeu ce strânge, dincolo de obiectele personale, o amplă colecţie de aquaforte ale Maestrului şi alte picturi ale artiştilor care l-au inspirat.

Interesant şi muzeul pentru copii “Nemo” şi “Muzeul Ştiinţei şi Tehnologiei”, găzduit într-un edificiu verde, în formă de navă.

Centrul Cultural “Felix Meritis”, care de la 1788 propune întâlniri artistice şi ştiinţifice, deschide “Observatorul” pentru prima dată publicului.

În 2013 vor fi celebraţi 150 de ani de la abolirea sclaviei şi un secol de raporturi culturale cu Rusia, prin expoziţia “Ţarul şi Canalele”, la Ermitajul din Amsterdam.

La Muzeul Van Gogh pot fi admirate peste 200 de picturi ale artistului olandez

Nu pierdeţi nici expoziţiile “Secolul de Aur Olandez”, cea dedicată lui Petru cel Mare, care acoperă întreaga viaţă a acestui suveran luminat prin intermediul picturilor, operelor manufacturate, dar şi artei orfevrilor, armelor şi documentelor istorice. Petru I a iniţiat colecţia de opere de artă achiziţionând picturi de Rembrandt, transformând-o în celebra colecţie de la “Ermitaj” din Sankt Petersburg, oraş inspirat de Amsterdam. De aceea, Ţările de Jos şi Rusia sărbătoresc această legătură specială.

În „Muzeul istoric al Amsterdamului” se află un coridor oarecum ascuns, unde sunt expuse 15 mari picturi din secolul al XVII-lea, dintr-o colecţie cunoscută sub numele de „Schuttersgalerij”, care prezintă portrete ale personajelor din epoca de aur olandeză.

Nu pierdeţi expoziţia “Amsterdam pe apă”, deschisă în casa lui Rembrandt. Expoziţia “Erwin Olaf, un flamand al secolului al XXI-lea” este una dintre cele mai interesante ale scenei contemporane. Ea este deschisă într-un magazin de zahăr din anii ‘30, devenit din 2003 sediul “Bienalei de Artă”. Olaf reuşeşte să combine într-un mod original fotografiile şi video, într-o serie de instalaţii care reflectă personalitatea lui, între suprearealism, fantasy şi eros.

Un farmec deosebit al Amsterdamului sunt şi numeroasele pieţe de artă, pline de viaţă, parfum şi culori.

Dacă sunteţi interesaţi de Amsterdamul contemporan, vizitaţi în centrul oraşului biserica “Zuiderkerk”, în interiorul căreia se află planurile de viitor ale oraşului.

400 de ani de existenţă a canalelor

Caracteristicile canale circulare

Caracteristicile canale circulare, “grachten”, care închid Amstrerdamul, vor celebra 400 de ani de viaţă. Realizate în secolul al XVII-lea, în momentul de maximă expansiune a Imperiului Colonial Olandez, acestea au fost clasate de UNESCO în Patrimoniul Umanităţii.

“Prinsengracht”, “Singel”, “Keizersgracht” sunt străzile lichide cele mai cunoscute, de parcurs cu un taxi-boat pentru a te relaxa, dar şi pentru a admira palatele istorice, colorate, care se întind de-a lungul apei între 90 de insule şi 1.000 de poduri. Expoziţia “Booming Amsterdam” dezvăluie originea canalelor concentrice, construite în Secolul de Aur. Celebrul concert de la “Prinsengracht” este asociat istoriei canalelor.

În “Prinsengracht”, ar fi cazul de făcut o escală pentru a vizita “Casa Annei Frank”, unde aceasta s-a ascuns după fuga din Germania lui Hitler.

În împrejurimi, la “D’Vijff Vlieghen”, se află un restaurant din secolul al XVII-lea, în sălile căruia sunt expuse numeroase picturi, arme şi vitralii vechi. “Vertigo” propune meniul său într-o vilă din secolul al XIX-lea, cu faţa spre celebrele grădini de la “Vondelpark”, ce se întinde pe o suprafaţă de 47 de hectare, o zonă verde invadată de foarte mulţi biciclişti.

Un oraş în continuă reînnoire

Unul dintre cartierele cele mai trendy ale oraşului este “Oud-Zuid”, din care nu lipsesc vitrinele elegante ale stiliştilor de marcă şi ale tinerilor designeri.

Bicicleta este mijlocul cel mai comod pentru a vizita oraşul, iar Amsterdamul se mândreşte cu 400 de kilometri de piste pentru ciclişti.

Dacă vreţi să dormiţi într-o casă olandeză tipică, încercaţi “Hotel Vondel”, deschis în 1903, cu splendidele sale camere aranjate cu mult gust. Pentru cine e atent la design, indicat este “Notting Hill”, într-o fostă bancă, unde holul are un zid de valize, fruct al decoratorului Wim Hoopman.

1.500 de poduri traversează canalele. Nu pierdeţi “Gouden Bocht”, care reprezintă canalul cu cele mai frumoase case, şi nici “Magere Brug”, unul dintre podurile cele mai pitoreşti.

Ermitajul din Amsterdam

În iunie, Amsterdam va răsuna în ritmul Festivalurilor muzicale. Nopţile vor fi nesfârşite în parcuri şi de-a lungul canalelor, în timpul “Holland Festival”, care se va desfăşura în aer liber.

Cine ajunge în Gara din centrul oraşului rămâne cu gura căscată în faţa aşa-zisului “Palat de biciclete”, o structură preferată de fotografi, deoarece acolo îşi parchează bicicletele cetăţenii oraşului înainte de a se urca în tren.

Dacă veţi continua pe strada comercială “Kalverstraat” veţi ajunge la “Spui”, piaţeta care găzduieşte în fiecare săptămână numeroase târguri de artă şi de carte.

De aici, veţi ajunge în zona canalelor, dispuse în mod concentric sub numele de “Grachtengordel”, unde pulsează şi azi inima oraşului. Canalele sunt mărginite de biserici şi alte puncte de interes pentru turişti. Turnul de la “Westerkerk” reprezintă monumentul cel mai înalt din Amsterdam. El se află lângă “Casa Annei Frank” şi Monumentul homosexual “Homomonument”.

Bicicleta este mijlocul de transport cel mai comod. O persoană din două merge cu bicicleta

De aici, pe canale, în direcţia sud, veţi putea descoperi cartierul de magazine şi restaurante, numit “De 9 Straatjes” (Cele nouă străzi), de unde veţi putea admira podurile curbate, unde sunt etalate numeroase mese la care se poate bea o cafea.

Amsterdamul este oraşul industriei diamantelor încă din secolul al XVI-lea. Aici puteţi arunca o privire pentru a vedea cum sunt prelucrate şi şlefuite aceste geme strălucitoare, de la “Gassan Diamonds” la “Coster Diamonds”, firmă ce datează din 1840, în care a fost prelucrat şi “Koh-i-Noor”, celebrul diamant al Coroanei Reginei Victoria a Marii Britanii.

Amsterdam este şi regatul marilor grădini. În apropiere se află “Keukenhof”, unul din cele mai mari parcuri florale din lume, situat la Lisse, întins pe o suprafaţă de 32 de hectare, cu peste 7,5 milioane de bulbi de lalele, care oferă tuturor bucurie, indiferent de vârstă. Până în 20 mai se desfăşoară aici şi Parada Florilor, spectacole de folclor olandez şi englez, concerte cu corurile marinarilor. Închiriaţi o bicicletă şi veţi descoperi toate frumuseţile acestui tărâm care, anul acesta, omagiază Regatul Unit cu o imensă reconstrucţie florală a “Big Ben”-ului şi a “Tower Bridge”.

Un alt unghi ascuns al Amsterdamului este “Begijnhof”, construit în secolul al XIV-lea, o curte liniştită în mijlocul oraşului, special pentru femei, cu minunate grădini.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.