În această sală sunt expuse piese vestimentare din colecția doctorului Nicolae Minovici, reprezentate de următoarele zone: Muntenia (Vlașca, Argeș), Oltenia (Mehedinți, Gorj), Transilvania, Moldova și Bucovina.
Cercetările de teren ale doctorului Nicolae Minovici au debutat în regiunea Vâlcea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, unde relațiile de familie îi permiteau să se deplaseze mai ușor. Mai multe călătorii au fost necesare pentru a se informa și apoi spre a achiziționa țesături și ceramică, mergând din Vâlcea spre vest, trecând prin Horezu, spre Târgu-Jiu. A urmat apoi regiunea Muscel, iar în timpul Primului Război Mondial și ulterior a vizitat regiunea Neamțu – Văratec – Secu, unde calitatea sa de director al Centrului de reeducare al invalizilor îl obliga să se deplaseze.

După Primul Război Mondial, fiind numit profesor la Universitatea din Cluj, a continuat să studieze și să colecționeze diverse obiecte din acea regiune.
Colecției strânse de doctorul Minovici i s-au mai adăugat obiecte colecționate și donate de nepotul său, Dumitru Furnică Minovici, care a fost interesat de obiectele de ceramică din Ardeal, colecționând, treptat, ceramică din Brașov, Ardeal, Sibiu sau regiunea Clujului. Concomitent, a colecționat și icoane pe sticlă, multe dintre ele achiziționate chiar de la meșterii iconari, dar și obiecte din lemn. Cele mai numeroase obiecte sunt piesele vestimentare din Suceava, Ilfov, Vlașca, Argeș, țesături din Oltenia, ceramică și icoane pe sticlă din Ardeal.
Colecția de artă populară a Muzeului „Dr. Nicolae Minovici“ se întoarce „acasă“. Timp de un an, o bună parte dintre obiectele colecțiilor au fost restaurate pentru a fi expuse publicului larg în același proiect expozițional gândit de donatorul lor în urmă cu mai bine de o sută de ani. Colecția adunată de Nicolae Minovici poate fi considerată prima colecţie de artă populară, care a reprezentat toate regiunile ţării, prezentată uniform şi armonios într-un spaţiu special de expunere.
Acest fapt face din muzeul doctorului Minovici, primul muzeu bucureştean de artă populară. El a devansat proiectul ambiţios al lui Tzigara Samurcaş. Deşi la 1912 punea piatra de temelie a actualului Muzeu al Țăranului Român, clădirea va fi finalizată abia în anul 1941. Nucleul patrimoniului acestui muzeu a fost organizat în clădirea Monetăriei Statului, cu sprijinul lui Spiru Haret, la 1 octombrie 1906. Acest spaţiu muzeal va deveni în anul 1912 Muzeul de Artă Naţională.

La începutul anului 1906, muzeul doctorului Nicolae Minovici funcţiona deja, cu adevărat ca un muzeu privat, dar care a devansat iniţiativa publică. A se ţine cont de faptul că impresionanta colecţie din anii 1906-1912 nu era expusă într-un spaţiu special organizat pentru ea, lucru total diferit în cazul Muzeului „Nicolae Minovici“.
Muzeul de artă populară „Dr. Nicolae Minovici“ pune la dispoziția publicului larg colecțiile sale în două etape. Prima etapă este finalizată în anul 2017, cu redeschiderea a trei spații de la etajul clădirii: biserica, dormitorul doctorului și sufrageria vilei. Separat, la parterul vilei, va fi deschis un spațiu expozițional modern, dedicat costumului popular românesc, cu focalizare pe diversitatea cromatică și simbolică a iei românești.

În 2018 vor fi deschise publicului și celelalte două spații de la etaj: salonul și camera miresei, după restaurarea pieselor de patrimoniu destinate acestor două spații expoziționale.