Colectarea ineficientă de venituri și numărul ridicat de excepții fiscale sunt cauzele care adâncesc deficitul bugetar, susține Eugen Rădulescu, oficial al BNR, până de curând director al Direcției de Stabilitate Financiară. „Marea problemă pe care o avem este deficitul bugetar. Am avut o perioadă scurtă 2013-2015 când atinsesem celebrul MTO în așa fel încât să reducem presiunea datoriei publice, dar acest lucru n-a durat foarte mult. După 2019, după începerea noului val generat de COVID, dar nu numai, situația s-a deteriorat relativ semnificativ”, a spus el, precizând de la început că acesta este punctul de vedere al BNR.
Conform acestuia, în 2022, doar Italia a avut un deficit bugetar mai mare decât România.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că „sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”. „Este un lucru total anormal şi o recomandare venită de la toate organismele financiare internaţionale. Cu alte cuvinte, trebuie să revenim la un climat concurenţial egal în România. S-a terminat perioada excepţiilor peste excepţii”, a precizat premierul. În 2018 s-a decis ca angajații din construcții să nu plătească impozit pe venit, contribuția la sănătate și la Pilonul II. Vorbim astăzi de peste 450.000 de oameni.
O lege dată de Parlament a extins facilitățile și în agricultură și industria alimentară. Adică pentru încă aproximativ 300.000 de salariați pe același model. Alte facilități sunt cele din IT (scutirea de impozit pe venit), de care beneficiază 80.000 de persoane. Ceva mai mulți acum pentru că, mai nou, se aplică și IT-știlor bugetari.
Noi avem o pondere a veniturilor bugetare în PIB de 27%, cea mai scăzută din UE, în condițiile în care nivelul mediu este 41%. ”Asta înseamnă că reducerea cu un punct procentual a deficitului public este cu mult mai dificil de realizat într-o economie precum a României, decât într-o economie în care ponderea veniturilor bugetare e undeva pe la 40-45% din PIB”, a spus Rădulescu.
Marea speranță, în opinie lui Răduescu, este absorbția fondurilor PNRR, care este esențială pentru a contrabalansa încetinirea activității economice și a contribui la accelerarea tranziției verzi și a digitalizării economiei. Asta înseamnă să intrăm în rândul lumii, dacă vom fi în stare să tragem fondurile de la PNRR.
„Deficitul de cont curent a continuat să se deterioreze. Este inevitabil asta. Deficitul de cont curent este întotdeauna în oglindă cu cel bugetar. Deficitul bugetar nu poate fi acoperit decât în cazul în care economisirea internă este mai mare decât deficitul bugetar. Nu se întâmplă asta”, a afirmat Rădulescu.
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernului într-un an fiscal dat. Mai exact, deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile totale ale guvernului depășesc veniturile totale obținute din taxe, impozite și alte surse de finanțare. În alte cuvinte, guvernul cheltuiește mai mult decât încasează.
Deficitul bugetar poate fi finanțat prin împrumuturi, emisiuni de obligațiuni sau alte modalități de obținere a fondurilor. Aceste metode pot implica îndatorarea guvernului și crearea unei datorii publice.
Deficitul de cont curent reprezintă diferența negativă dintre veniturile și cheltuielile unei țări în ceea ce privește tranzacțiile internaționale. Aceasta include toate veniturile și cheltuielile legate de comerțul cu bunuri și servicii, transferurile de bani și investițiile internaționale.
Un deficit de cont curent apare atunci când o țară cheltuiește mai mult decât încasează în astfel de tranzacții internaționale. Acest lucru poate fi rezultatul unor factori precum importurile mai mari decât exporturile, cheltuielile mari pentru servicii și transferurile de bani sau un nivel ridicat al datoriei externe.
Un deficit de cont curent poate avea anumite consecințe asupra economiei unei țări. De exemplu, poate duce la creșterea datoriei externe și la dependența de finanțare externă. De asemenea, poate provoca deprecierea monedei naționale și poate crește inflația. Cu toate acestea, un deficit de cont curent nu este întotdeauna considerat negativ, deoarece poate indica că o țară investește într-o creștere economică viitoare prin importuri de tehnologie sau echipamente.
‘S doar cei 0.5 % dati in plus la NATO, peste cei 2% tot de NATO cerut tuturor membrilor indiferent de puterile lor economice !
De ce Romania da cu 0.5% mai mult … ne-obligata pentru a-si plange mai apoi lipsurile
PUTINI INTELEG !
Taranul incult(=nu neaparat prost!) si ne-educat mioritic avea/are o vorba:
– „Bate doar boul care trage, celui lenes da-i de mancare , insa la fel” !
Traziu am inteles ca fara boul lenes plugul pentru 2 boi ar fi …DEZECHILIBRAT !
DE ACEEA INTREB : – Astia vor o noua revolutie ? :D
Îmi plac anal-iștii ăștia de la BNR.
Nu suflă nimic de faptul că multinaționalele eludează plata impozitului pe profit în România.
Sau faptul că Guvernul împreună cu PSD, PNL, USR, UDMR au votat în bloc pentru scutirea OMV Petrom și Black Sea Oil Gas de plata agregată a 4 MILIARDE lei taxe urcând astfel deficitul bugetar dintr-un foc cu 4 MILIARDE de lei.
Aaaa, dar știu … problema e că ăla din construcții care muncește zi lumină în condiții dificile nu plătește măcar 50% taxe. Sau că ăla din IT, care poate pleca în 2 zile să același lucru oriunde în lume, nu plătește nici el 50% taxe.
Jeguri ordinare, slugăi, atât borfașii de la BNR cât și păduchii de la Guvernare. Tot ce știți să faceți e să stați capră, să devalizați țara asta și să jefuiți prin taxe exclusiv doar românul de rând!
Clasa mijlocie nu mai exista de mult!luati salariul minim,8nmultiti-l cu coeficientul de ierarhizare 6,(ca 12 este maxim conform legii),si vedeti cat rezulta!cati dintre voi castigati lunar suma asta???asta e salariul mediu,nu ce ne mint ei!ce este peste asta sa taxeze,nu mai jos!solidaritatea e 8ntre saraci!
1.200.000 de bugetari gras platiti si 50% inutili, salariile voastre porcoase, lacomia voastra cu salariile voastre mari si pensiile nesimtite, asta este problema tarii. Porcilor imbuibati.
Eu propun să plătească din cei 3000 de lei impozit 2000 de lei că cu 1000 de lei trăiești aproape un an de zile dacă ești cumpătat ….ce nevoie ai de bani pe șantier ? Ars soare cu mâinile bătătorite ,transpirat , prăfuit in zgomotul picamerelor …ai dracu mai vor si beneficii …..de intelectuali avem nevoie nu de ei …de mulți Gâdea are nevoie tara asta de Radu Tudor … ăștia oameni cu carte care fac ceva in societate …de influencerii da doamne …. așa ii dăm înainte
o sa fie interesant de vazut cum se duc constructiile in cap dupa ce anuleaza beneficiile pentru cat? 400k de oameni. doar ce incepuse sa mearga… nici 5 ani nu a durat minunea, in timp ce IT-istii sug de cat? 10 ani si o sa o faca in continuare. ma rog irelevant, ideea e ca, ca intotdeauna satulu nu crede la al flamand, si grosul taxelor si impozitelor tot pe patura de jos si cea mijlocie cade… pana cand nu o sa mai aiba nimic, si o sa fie fericiti, conform planului
Se imprumuta pentru salariile lor si alor neamurilor lor de 15-20 de mii de euro pe luna si vor sa ii platesc eu 8mprumutul cu pensia mea de 2500 de lei???
.. că întotdeauna se discută despre efecte, întotdeauna dezastruoase (cum altfel?).
Dar niciodată despre cauze.
Păi laceplapumamea sunteți acolo de atâția ani?
În ziua de azi, în care există atâtea metode de analiză (nu le mai reamintesc), voi chiar n-aveți propria metodă de prognoză cu care să-i plezniți peste cefe și pă președinte și pă guvernanți?
In caz că nu, helas, revenim la oile noastre: sri e in toate, nu face nimeni nimic dacă nu i se dictează din afară, sri este paârghia de control a stăpânilor din exterior.
Hai, frână bună în continuare?
37 de miliarde bre..LIPSĂ,. Nu știu de se realizează ce inseamnă asta..KWJ trebuie să iasă la vorbitor și să recalifice țara din ”eșuat”,..la ceva mai aproape de dezmembrare..
Mai sunt si angajarile politice pe salarii grase din 2022 si 2023! De ce ocolesc acest si aspect? Cumva ceva legaturi cu cei angajati(neamuri, afini)?
Apropo de „vestul Europei, unde sunt taxaţi la sânge” IT-iștii, dacă pensiile speciale sunt intangibile. Ar trebui verificat parlamentar dacă și în acele țări băncile străine sunt impozitate ca în România! CEC-ul sub comuniști acorda pentru economiile populației dobânzi de 5-10%, de necomparat cu cele de azi.