Ce au rezolvat exact și de ce contează
Potrivit anunțului OpenAI, un model recent, încă nepublic, a reușit să demonstreze că ecuațiile Navier–Stokes – folosite pentru a descrie mișcarea apei și a altor fluide – nu funcționează universal, ci pot eșua în anumite condiții extreme. Problema existenței și netezimii Navier–Stokes întreabă dacă soluțiile acestor ecuații rămân întotdeauna bine definite sau dacă, dimpotrivă, pot deveni neregulate.
Deși ecuațiile Navier–Stokes stau la baza modelării meteorologice și a multor fenomene fizice, problema mileniului nu are o aplicație practică directă, ci este una de natură fundamentală: vrea să afle dacă matematica din spatele fluidelor este completă sau are limite structurale. Demonstrația generată de AI susține că a identificat precis o astfel de condiție de eșec, potrivit The New York Times.
Sebastian Bubeck, cercetător OpenAI, a descris rezultatul ca pe o culminație remarcabilă a traiectoriei observate în ultimul an, în care sistemele de inteligență artificială au rezolvat treptat probleme matematice tot mai complexe, dar niciuna la nivelul de vizibilitate și dificultate al Problemelor Mileniului.
Semnificația pentru matematică și comunitatea științifică
Anunțul marchează un punct de cotitură în relația dintre inteligența artificială și matematica de vârf. Până recent, progresele AI în matematică se limitau la probleme mai puțin mediatizate sau la asistență în demonstrații parțiale. Rezolvarea unei Probleme a Mileniului arată că modelele de limbaj și sistemele de raționament automat pot genera argumente matematice la nivel de cercetare de frontieră.
Reacțiile din comunitatea matematicienilor sunt mixte. Unii cercetători văd în acest moment dovada că AI devine un partener capabil să extindă capacitatea umană de descoperire, în timp ce alții exprimă îngrijorări legate de validarea riguroasă a demonstrațiilor generate automat și de impactul asupra rolului matematicianului în procesul de creație științifică.
Problemele Mileniului, stabilite de Institutul Clay, sunt șapte întrebări fundamentale ale matematicii, fiecare având asociat un premiu de un milion de dolari pentru o soluție corectă. Până acum, doar una dintre ele – ipoteza Poincare¬ fusese demonstrată, de Grigori Perelman, în 2003. Dacă demonstrația OpenAI va fi verificată și acceptată de comunitatea matematică, va fi prima Problemă a Mileniului rezolvată cu ajutor decisiv al inteligenței artificiale.
„…Dacă demonstrația OpenAI va fi verificată și acceptată de comunitatea matematică”…
DACĂ!
Mai e mult pînă ‘colea…
P.S. Pe la 1880, un „savant” britiș a compus un craniu de „primată din lanțul evolutiv a omului” din rămășițe de la alte 3-4… A durat zeci de ani pînă a fost descoperită înșelătoria. El a fost respectat mulți ani, pînă la sfîrșitul vieții, ca „mare antropolog”…