Operațiunea ”bani pentru IMM-uri” riscă să devină un fiasco

Măsura 3 de ajutor de stat pentru companiile mici și mijlocii nu își atinge scopul pentru care a fost creată, în condiţiile în care peste jumătate dintre firme au aplicat pentru achiziţia de imobile, astfel că Guvernul caută soluţii pentru a îndrepta situaţia. Conform ministrului Economiei, Claudiu Năsui, au aplicat ceva mai mult de 27.000 de societăți. ”Dacă ne raportăm doar la proiectele finanţate, cu bugetul actual sunt doar 3.580 de firme finanţate. Dintre acestea, 1.807 finanţează imobile. Practic, mai mult din jumătate din proiectele eligibile sunt pe imobile. Nu acesta era scopul măsurii. Ea era menită să fie o măsură de ajutor în perioadă Covid şi ajunge să finanţeze cumpărări de apartamente”, a spus ministrul. Premierul Florin Cîțu a dispus dispus o investigaţie din partea Corpului său de control pe modul de aplicare a Măsurii 3 – granturi de investiţii pentru IMM-uri, subliniind că vrea ca banii să ajungă la firmele care au „cea mai mare nevoie”. „După o discuţie cu ministrul Economiei, despre Măsura 3 (granturi pentru IMM-uri), am decis că este imperios să se facă o investigaţie de către Corpul de control al prim-ministrului. Vreau să mă asigur că aceşti bani ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcţie de criteriile obiective prestabilite. În mandatul meu, banul public este folosit eficient şi transparent”, a scris Cîţu.

Bugetul Măsurii 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM”, destinat companiilor afectate de perioada pandemiei, dar care doresc să își continue proiectele de dezvoltare și în acest an sau să își diversifice activitatea, ar trebui suplimentat cu cel puțin 500 milioane de euro sau chiar 1 miliard de euro, atrage atenția REI Finance Advisors, o companie de consultanță specializată în atragerea de fonduri europene nerambursabile și ajutoare de stat și singura companie de profil din România cu 8 birouri regionale.

În ciuda celor aproximativ 27.000 de aplicanți și al unui buget total de circa 478 milioane de euro, Guvernul României ia în calcul finanțarea pentru doar 10% dintre companiile care au aplicat, respectiv circa 3.000 de afaceri, dar analizează chiar și anularea propunerii de finanțare, lucru extrem de grav pentru IMM din România și pentru imaginea Ministerului Economiei, susțin reprezentanții companiei de consultanță. Micile afaceri din România au depus în ultimii trei ani proiecte doar pe alocări infime, parte din Programul Operațional Regional, asta deoarece fondurile alocate investițiilor în IMM au fost consumate integral la sfârșitul anului 2018 pentru perioada 2014-2020. Cofinanțarea medie care depășeste 50%, cu o valoare mare raportată la axele de pe fonduri europene de 20-30% – contribuție a benficiarului, arată nevoia acută de finanțare și necesită o suplimentare cu încă 500 milioane euro sau 1 miliard euro pentru investiții, daca se vor face realocări.

„În condițiile date și în contextul nevoii de finanțare al business-urilor românești afectate de pandemie, Guvernul României ar trebui să ia în calcul suplimentarea Măsurii 3 cu sume cuprinse între 500 mil. euro – 1 miliard euro, iar fondurile ar putea veni din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau prin accesarea de noi fonduri europene nerambursabile sau chiar apelarea la fondurile neconsumate din Măsura 2, de aproximativ 90 milioane euro. Anularea Măsurii 3, aferentă OUG 130/2020, propunere luată în calcul de Guvern din motive ce țin de o breșă de securitate a datelor, motiv ce nu poate fi imputat aplicanților, – în contextul în care 27.000 companii au pregătit proiectele încă din luna august a anului trecut, au securizat terenuri, au plătit arhitecți și consultanți, – ar putea afecta grav credibilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Atragerea de investiții românești și străine ar trebui să fie o prioritate a Guvernului, iar alocarea resurselor nerambursabile ar stimula extrem de mult investițiile în dezvoltare pentru companii”, a precizat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

OUG 130 a fost emisă în iulie 2020 și, întrucât nu se punctează în mod expres crearea de locuri de muncă, Schema ajută companiile să își consolideze poziția pe piață și, în mod cert, să creeze minimum 9.000 de noi locuri de muncă. Indiferent dacă se discută de pensiuni/hoteluri cumpărate sau achiziție de echipamente pentru saloane de remodelare, serviciile trebuie prestate de personal calificat, angajat special pentru aceste proiecte.
După depunerea dosarelor însă, în spațiul public au apărut o serie de speculații potrivit cărora cele mai multe proiecte s-ar fi depus în ultimele 2 zile, o practică înrădăcinată deja ca pe axele unde nu contează cât de relevant este momentul depunerii să se aplice majoritatea proiectelor în ultimele 2 zile.
„Dacă au existat breșe și au fost persoane care au putut accesa și au comunicat procentele de cofinanțare ale proiectelor depuse, recomandăm să se deruleze o anchetă internă și să se tranșeze punctual, prin excluderea de la finanțare strict a acestor proiecte, însă nu pedepsirea unui număr de peste 3.000 de aplicanți pentru o culpă care nu le aparține. Referitor la procentul de finanțare, numărul proiectelor depuse a fost tot timpul publicat și ne așteptam la o concurență acerbă, motiv care a condus la depunerea de numeroase proiecte pe achiziție de clădiri și la o creștere a cofinanțării în scopul maximizării șanselor de reușită a proiectului”, a mai punctat Roxana Mircea.

Măsura 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM” a fost creată ca un punct de sprijin pentru companiile afectate de criza COVID, de stimulare și continuare a investițiilor din sectoare cheie ale economiei, și așa subfinanțate, cum este cazul companiilor din domeniul transporturilor, comerțului sau HoReCa, dar cel mai important, a fost realizată pentru a dinamiza crearea de noi locuri de muncă în aceste industrii.
„În calitate de consultanți specializați, cu peste 450 de cereri de finanțare depuse pe Măsura 3 și o mobilizare fantastică a tuturor birourilor din țară, ce a vizat depunerea la timp a tuturor proiectelor, analiza amănunțită a acestora, solicitarea de oferte pentru echipamente, întocmirea devizelor de către arhitecți, crearea bugetului și a planului de investiții, propunerea autorităților de a acorda finanțare pentru numai 10% din total, practic să avem doar circa 45 de companii finanțate din peste 450, ar putea crea dezechilibre uriașe în gestionarea resurselor interne, dat fiind că nu există un calendar de lansare a noilor axe de finanțare pentru exercițiul programatic 2021-2027. Ne așteptăm să mai dureze cel puțin 6-9 luni până vom avea deschise noi sesiuni, iar pe termen lung, indiferent de forma propusă de Guvern – limitarea la 10-15% din total aplicanți sau, mai rău, renunțarea la Măsura 3 – ar fi o lovitură puternică dată de autorități mediului de business din România”, a mai precizat Roxana Mircea.
Anularea Măsurii 3 ar putea crea premisele scenariului în care criza s-ar adânci și mai mult în cele mai afectate sectoare ale economiei.
Măsura 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM” vizează ca orice companie cu profit de cel puțin 67.000 euro înregistrat în unul din ultimii doi ani să poată solicita grantul maxim de 200.000 euro conform Măsurii 3 și să atingă 100 puncte dacă aplică pe un cod CAEN cu sold negativ în balanța comerciala a României și cofinanța cu +35% în țară, respectiv 45% pentru zona București-Ilfov.
Ordonanța 130 a fost adoptată pe 31 iulie și publicată în Monitorul Oficial 705/06.08.2020 și a reglementat cadrul de acordare al fondurilor europene pentru a ajuta companiile să depășească actuala perioadă în care sunt afectate economic de pandemia COVID-19, prin intermediul celor 3 scheme de sprijin: Microgranturi (2.000 euro), Granturi pentru capital de lucru (15% din cifra de afaceri înregistrată în 2019, dar nu mai mult de 150.000 euro/companie și 250.000 euro/grup) sau Granturi pentru investiții (între 50 – 200.000 euro).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4589 Articole
Author

5 Comentarii

  1. Evident, cineva din interior a furnizat informatii!Pentru cei care nu cunosc problema, punctajul acordat a fost proportional cu cofinantarea asigurata de beneficar!Adica, cu cat procentul de cofinantare este mai mare, cu atat mai mare este punctajul.Astfel, s-a ajuns la situatia in care lista de proiecte s-a inchis undeva in jur de 54% cofinantare.Asta inseamna ca, la 200.000 euro primiti de la stat, beneficiarul mai asigura vreo 230.000 euro, ceea ce inseamna ca nu e vorba despre firme in dificultate.In mod firesc, determinati de maniera de punctaj, foarte multi aplicanti au optat pentru investitii imobiliare, care nu scad ca valoare.Daca cumperi un utilaj, in 3-4 ani valoarea lui e la jumatate (sau mai putin), asa ca e preferabil sa cumperi utilaje second-hand fara ate mai incurca cu proiecte, consultanta, spagi, etc..

  2. Chiar nu vreti sa intelegeti metoda consacrata :”cel putin 30% parandarat” este reforma clanului pnl, usr plus?

  3. Credibilitatea tuturor ministerelor este oricum pierdita de mult timp. Aceste “masuri” nu sunt altceva decat bani la care are acces “cine trebuie” pe baza de spaga. Se iau banii si se palmeaza, se creeaza circuite mestesugite pentru a ajunge in buzunar.

  4. Păi cum să vină SC -ul din România cu o așa cofinanțare?! Adică eu,UE îți dau 200.000 și tu vii cu 230.000?! În pandemia?!
    Ești proastă, stai jos!

  5. este nooormaaal. ce nu intelegeti oameni buni? doar cororatiile si farmaciile trebuie sa supravietuiasca in lupta pentru exterminarea omenirii si a distrugerii economiilor tarilor suverrane intru „federalizare”.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.