Organele de anchetă fac cercetări oculte, în afara proceselor penale

Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea declanşa o nouă decizie-pilot împotriva României, din cauza unor reglementări din Legea 51/1991 şi din Codul de procedură penală care contravin cu jurisprudenţa europeană, conform Spunesitu.ro.

 

CEDO a decis pe 24 mai ca statul român să acorde despăgubiri de 6.000 de euro preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, pentru încălcarea articolului 8, întrucât SRI nu i-a răspuns unei solicitări privind interceptarea sau nu a telefonului ori dacă a fost filat.

Potrivit deciziei CEDO, Mărieş a participat activ la Revoluţia din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat în repetate rânduri, anchetarea incidentelor din timpul manifestaţiilor anticomuniste. Preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie” a susţinut că în 1990 a fost supravegheat ilegal de autorităţile statului, care i-au interceptat telefonul.

CEDO a stabilit că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete. Potrivit Curţii, autorităţile române nu au respectat dreptul la viaţă privată al lui Mărieş şi al altor persoane.

Referitor la această decizie a CEDO, avocatul Gheorghe Piperea a declarat, pentru spunesitu.ro, că decizia CEDO atrage atenţia asupra unor probleme grave cu care se confruntă sistemul judiciar românesc şi care ar putea fi motiv pentru declanşarea unei noi proceduri pilot împotriva ţării noastre.

CEDO ne spune că nu poţi să faci pur şi simplu baze de date cu informaţii despre nişte cetăţeni, pentru ca la un moment dat, când ai nevoie, să faci apel la ele şi să le scoţi de acolo şi să le transformi în procese penale

Instituţia actelor premergătoare este o deficienţă uriaşă a Codului de procedură penală. Organele de anchetă fac cercetări oculte, în afara unui proces penal. Eşti pur şi simplu suspect şi, pentru că nu există alte metode de a demonstra vinovăţia, se fac aceste acte premergătoare, fără ca măcar să ştii şi fără să ţi se dea posibilitatea să te aperi

Din Decizia CEDO Asociaţia 21 decembrie c. România, mai rezultă un lucru: deficienţa absolut uriaşă a Codului de procedură penală român, care se perpetuează, din nenorocire, şi în noul Cod de procedură penală: este vorba despre instituţia actelor premergătoare. Acestea sunt nişte cercetări/operaţiuni (de genul filări, interceptări etc) pe care le fac organele de anchetă penală (poliţişti sau procurori), în mod ocult, în afara unui proces penal. Aceste acte premergătoare se defăşoară pentru a pregăti un proces. Eşti pur şi simplu suspect şi, pentru că nu există alte metode de a demonstra vinovăţia, se fac aceste acte premergătoare, fără ca măcar să ştii şi fără să ţi se dea posibilitatea să te aperi.

În procedura actelor premergătoare se interceptează convorbiri, se culeg informaţii, se practică filajul suspecţilor, fără ca aceste lucruri să fie autorizate, în prealabil, de un judecător.

„O a doua problemă este că, în această procedură a actelor premergătoare, se interceptează convorbiri, se culeg informaţii, se practică filajul suspecţilor, fără ca aceste lucruri să fie autorizate, în prealabil, de un judecător. Aceste acte premergătoare pot să fie făcute în legislaţia noastră, timp de 48 de ore, pe baza unei dispoziţii a procurorului: se dă o dispoziţie a procurorului astăzi şi, peste încă două zile, se mai dă o dispoziţie etc Până când, în loc să faci o cercetare penală, cu respectarea dreptului la apărare, la imagine proprie şi la viaţă privată a inculpatului, faci acte premergătoare de acest gen, cărora le dai o anumită spoială de legalitate, printr-o dispoziţie a procurorului”, a mai spus Gheorghe Piperea.

„A treia problemă şi mai gravă este legată de înregistrările audio şi video, care nu pot fi făcute în legătură cu un suspect, decât dacă sunt în prealabil autorizate de un judecător. Înregistrările audio şi video nu pot fi autorizate decât în faza de urmărire penală şi, sub nicio formă, ca acte premergătoare. Este o părere avizată a unui procuror (Dorin Ciuncan), într-un articol de specialitate, din 1997. În Codul nostru de procedură penală este prevăzut principiul legalităţii probelor.

În România, un procuror nu se va întreba niciodată cum este posibil să înregistrezi, ca partener de afaceri, pe un alt partener de afaceri, prin mijloace proprii de înregistrare, neautorizate în prealabil şi, pe baza acestei înregistrări, făcute, nu de procuror, ci de aşa-zisa parte vătămătă. Nu veţi auzi niciodată în România, că un procuror se sinchiseşte de ilegalitatea acelei probe”.

Principiul legalităţi probelor îţi impune ca, atunci când te duci în faţa judecătorului, să demonstrezi vinovăţia unui inculpat, să ai probele în mod legal obţinute.

„Un profesor de drept şi avocat de la Cluj, Dan Chirică, a spus că, din statisticile sale personale, în peste 50% din dosarele în care intră, urmărirea penală se efectuează sub formă de acte premergătoare”.