Ultima reorganizare administrativă a României, decisă în 1968, a fost rezultatul a doi ani de studiu, după cum susţin liderii comunişti în documentele oficiale ale vremii, scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.
„Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a ţării constituie rezultatul unor ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii: economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului şi statului”, se arată în documentul „Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor”, emis în 14 ianuarie 1968.
În momentul de faţă, proiectul reorganizării teritoriale a României se dovedeşte a fi necunoscut atât de partenerii de coaliţie ai PDL, dar chiar şi de membrii PDL. „Este viziunea PDL, pe care o s-o discutăm în continuare cu toţi partenerii de coaliţie, pentru a stabili atât conţinutul, cât şi forma finală de promovare”, spunea sâmbătă Emil Boc.
Explicaţia pare a veni de la secretarul general al PDL, Ioan Oltean, care a precizat că proiectul nu are nicio legătură cu PDL, ci este iniţiat de preşedintele Băsescu. Întrebat despre studiile de impact asupra proiectului, Oltean a răspuns: „Este proiectul preşedintelui, nu al PDL. Întrebaţi la preşedinte”.
Pretenţiile democrat-liberalilor privind împărţirea teritoriului României în opt megajudeţe, pentru care Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea, produc valuri de nemulţumire în tabăra UDMR, notează Adevărul. Liderii Uniunii resping proiectul cu cele 8 regiuni, insistând pentru 16, dar şi asumarea răspunderii Guvernului la pachet cu Legea minorităţilor. „Ne spun «Sau reconoaşteţi cele opt judeţe sau nu vă dăm nimic!». UDMR nu poate abdica însă de la proiectul de lege care se află acum în Parlament şi care prevede organizarea în 16 regiuni. Este o împărţire mai logică”, a declarat ieri senatorul UDMR Gyorgy Frunda.
Frunda este nemulţumit şi de faptul că liderii PDL ţin secret proiectul ,la el neavând acces nici măcar partenerii de guvernare. „Proiectul nu a fost văzut nici de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, din câte ştiu eu, darămite de noi, «muritorii de rând», parlamentarii, care de obicei suntem puşi în faţa deciziilor Coaliţiei de luni, fără a avea dreptul la amendamente”, a mai comentat Frunda.
Şi deputatul Petru Lakatos a respins un troc privind statutul minorităţilor şi legea reorganizării. „Nu vrem să punem carul înaintea boilor, vom discuta în Coaliţie şi vom vedea ce e de făcut”.
Înainte să vadă proiectul promis de Emil Boc, parlamentarii UDMR de Harghita, Covasna şi Mureş au părerii împărţite în privinţa negocierilor privind includerea celor trei judeţe într-o singură regiune, respectiv Ţinutul Secuiesc, consemnează Gândul.
Deputatul UDMR de Harghita Antal Istvan a declarat pentru Gândul că varianta impusă de democrat-liberali este de neacceptat, în timp ce deputatul UDMR de Covasna Edler Andras apreciază că regiunea Harghita-Covasna-Mureş nu ar trebui negociată. „Actualele regiuni s-au format ca să atragă bani şi să reducă diferenţele de dezvoltare. Nu sunt însă eficiente, banii sunt luaţi tot de judeţele bogate. Problema cea mai mare nu a fost atât cofinanţarea, cât lobby-ul şi nimic nu ne garantează că această situaţie se va schimba. Dacă noi vrem să ne dezvoltăm, atunci ar trebui ca o regiune să fie formată din Harghita, Covasna şi Mureş”, a declarat el, pentru Gândul.
România Liberă prezintă principalele asemănări şi deosebiri ale celor două priecte privind regionalizarea României prezentate de PDL şi respectiv USL.
La capitolul asemănări sunt identificate împărţirea ţării în opt (judeţe la PDL, regiuni la USL) şi reducerea numărului de prefecţi, de la 41 (câţi sunt acum) la 8.
În privinţa deosebirilor, în timp ce PDL propune ca legea să fie adoptată cât mai repede încât alegerile locale din iunie 2012 să se desfăşoare după noile reguli, USL doreşte ca noua lege să fie aplicată pentru alegerile din 2016.
De asemenea, proiectul USL propune păstrarea judeţelor , peste care să fie create alte structuri cu statut juridic, regiunile, fapt care ar impune modificarea Constituţiei, dar şi o dublare a structurilor existente, apreciază jurnaliştii. Mai exact, ar apărea, deasupra consiliilor judeţene actuale, opt consilii regionale, care ar funcţiona ca un fel de „miniguverne” pentru judeţele din subordine, urmând a fi înfiinţate şi un fel de „parlamente regionale”. Consiliile regionale ar urma să fie conduse de un preşedinte, ales direct de cetăţeni.
De asemenea, la nivelul celor 8 regiuni ar urma a fi înfiinţate câte o Curte de Apel şi câte un Consiliu Economic şi Social, alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice. Fondurile de la bugetul de stat ar urma să fie alocate jumătate pentru judeţe şi jumătate pentru regiuni.
http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/organizarea-din-68-facuta-dupa-doi-ani-de-studii-581528.html
http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Gyorgy_Frunda-_PDL_practica_santajul_0_498550505.html
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.