Până în 1920, Ungaria n-a fost stat independent

Statul maghiar independent a apărut abia în 1920, prin Tratatul de pace de la Trianon. Maghiarii n-au avut stat independent până atunci.

Până în 1920, Ungaria n-a fost stat independent

Statul maghiar independent a apărut abia în 1920, prin Tratatul de pace de la Trianon. Maghiarii n-au avut stat independent până atunci.

Statul maghiar independent a apărut abia în 1920, prin Tratatul de pace de la Trianon. Maghiarii n-au avut stat independent până atunci. România era stat independent (recunoscut de marile puteri ca atare) încă din 1878. Cu zece ani înainte, maghiarii deveneau parteneri privilegiați ai austriecilor în cadrul Imperiului austro-habsburgic și primeau administrarea directă a Transilvaniei, dar nu primeau și privilegiul suprem, acela de a fi un stat independent.

Așadar, maghiarii au administrat Transilvania doar 50 de ani. Înainte ca Viena să fi devenit capitală de Imperiu, maghiarii s-au străduit să devină un regat care, sub coordonarea Vaticanului, să dețină drepturi administrative în Transilvania. Acele drepturi n-au fost niciodată drepturi ale unui stat independent.  Era un stat obedient puterii papale.

Așadar, după 1920, Ungaria nu avea niciun drept de a considera că România de după 1920 ar fi anexat teritorii ale vreunui stat maghiar – pentru că așa ceva n-a existat. A existat un alt stat (cu formă imperială), având capitala la Viena.

Ceea ce afirmă, azi, Agerpress-ul german, anume că România ar fi anexat un teritoriu maghiar în 1920, este o enormitate periculoasă. Pentru că e vorba de Agerpress-ul german? Nu neapărat. Ci pentru că adevărul istoric este fix pe dos: eventual, statul independent Ungaria, creat în 1920, ar fi putut anexa ceva.

Statul independent România (în forma sa teritorială de după 1920) nu ar fi putut anexa ceva decât unor state deja existente în 1920 și recunoscute ca atare prin tratate internaționale. Ceea ce Ungaria nu era. Potrivit celor 14 puncte wilsoniene care au ghidat tratativele de la Versailles-Trianon, Transilvania era teritoriu românesc (prin structura sa etnică), chiar dacă acest teritoriu a fost administrat în trecut de austrieci, ori de maghiari, nu de români.

Singura entitate statală care s-ar putea plânge că România a anexat ceva ar putea fi fostul Imperiu austro-habsburgic, care ar putea vorbi în acest sens fie prin voci austriece, fie prin voci ungurești. Revizuirea Tratatului de la Trianon poate fi cerută de Ungaria tot atâta cât ar putea fi cerută și de statul Texas (din componența SUA).

Când negociatorii s-au dus la Trianon, statul independent Ungaria nu exista. Abia după Trianon a existat un asemenea stat. Arunci, de la care Ungarie am fi anexat noi teritorii în timpul negocierilor de acolo?

 

Distribuie articolul pe:

11 comentarii

  1. Ce vorbesti nene cu independenta? Regatul ungar a fost fondat la anul 1000 de regele Stefan cel Sfant. Pana la transformarea in pasalac, sec. XVI, Ungaria a avut cateva uniuni personale ale regilor lor cu Polonia, Lituania … dar a ramas ca regat, o istorie framantata. Hoarda de aur i-a decimat, regele Bela fiind nevoit sa momeasca swabi pentru a se stabili acolo. Probabil ca nu stiai ca atunci a fost adus si Johannis ca, pe chestia asta il mai treceai prin cacao, asa, pentru painea cea de toate zilele.

    1. Ce zici tu n-are legatura cu Transilvania, care a fost Principat independent. Exista unguri in Transilvania, tot asa cum exista unguri si in America, Franta, Germania, Austria, Cehia sau Slovacia, dar asta nu inseamna ca aceste tari apartin Ungariei. Ungaria ca popor migrator sa fie multumita ca si-a facut loc in Europa si a gasit un teritoriu pe care sa se aseze si unde au fost acceptati. Sa mai termine cu obrazniciile si minciunile. Sa se multumeasca cu ce au.

    2. Neicushorule, daca ne iubesti, ia-o de la 1900 ! Ca daca incepi cu anul 1000 (A.D.), vreau si eu sa ne amintim de anul 1000 inainte de Hristos. Asa ar putea sa revendice ungurii niste teritorii de prin Urali, ca de Panonia nu auzisera pe atunci.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.