Pentru ce ar trebui să dea socoteală Laura Codruța Kovesi? (I)

După două mandate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și un mandat încheiat și altul început de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, se ridică mai multe semne de întrebare asupra probității morale și profesionale a celui mai mediatizat și decorat procuror din România.

După un deceniu petrecut în înalte funcții judiciare, Laura Codruța Kovesi ar trebui să lămurească mai multe chestiuni care fac să planeze asupra sa inclusiv suspiciuni de natură penală, de la favorizarea făptuitorului la folosirea influenței ori a autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de perioada în care Laura Codruța Kovesi a deținut funcția de procuror general al României.

Favorizarea principalilor ciraci ai lui Băsescu

O primă suspiciune este legată de favorizarea principalilor ciraci sau colaboratori ai fostului președinte Traian Băsescu, cel care a numit-o în înaltele funcții judiciare, în perioada în care a deținut funcția de procuror general al României.

Astfel, Elena Udrea a fost favorizată în celebrul dosar ALRO (30/D/P/2007), în care a fost cercetată de DIICOT sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și tentativă de subminare a economiei naționale, comise în perioada în care avea calitatea de consilier prezidențial și șef al Cancelariei prezidențiale.

SRI, condus în perioada respectivă de directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea, a refuzat să pună în executare mandatul de interceptare încuviințat de Înalta Curte de Casație și Justiție la cererea procurorului-șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, iar procurorul general Laura Codruța Kovesi i-a eliberat din funcție atât pe acesta, cât și pe procurorul-șef adjunct Angela Ciurea, pentru că au solicitat interceptarea pupilei prezidențiale Elena Udrea, fără să o informeze și să-i solicite aprobarea. Ulterior, în dosarul ALRO a fost emisă soluție de neîncepere a urmăririi penale de către un procuror apropiat de Laura Codruța Kovesi, Horia Șelaru, pe care l-a promovat în acest scop de la Brașov la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde l-a numit consilier personal al procurorului general, iar apoi l-a detașat la DIICOT pentru a soluționa cauza. După emiterea acestei soluții, procurorul Șelaru a fost promovat judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Accidentul ascuns

Sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a favorizat și pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, în cazul accidentului de circulație comis de acesta cu un autoturism de serviciu, în perioada 2007-2008, într-o zi de 21 septembrie (ziua sa de naștere), spre miezul nopții, pe Șoseaua Ștefan cel Mare din București, în fața clubului Dinamo.
Generalul Florian Coldea a pierdut controlul volanului și a intrat cu autoturismul în copacii din fața clubului Dinamo, provocând avarierea gravă a părții din față a acestuia, inclusiv a bordului și parbrizului. Coldea a suferit răni grave la cap și a fost dus de urgență la o clinică de pe strada Batiștei, unde a fost pansat. În autoturismul implicat în accident s-a aflat, ca pasager în partea dreaptă față, procurorul general Laura Codruța Kovesi, care a suferit un șoc și a fost internată ulterior la neurologie. Anterior producerii accidentului, cei doi au participat la o petrecere organizată cu ocazia aniversării zilei de naștere a generalului Coldea, de la care s-au retras într-un apartament conspirativ al SRI.

Dosarul accidentului generalului Coldea a fost mușamalizat de Secția Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de către procurorul-șef Ion Vasilache. Acesta a fost promovat de către procurorul general Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Secției Parchetelor Militare, iar ulterior a fost avansat la gradul de general de către președintele Traian­­­ Băsescu. Există suspiciuni că în cauză nu au fost efectuate cercetări temeinice față de generalul Coldea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală, raportat la circumstanțele producerii accidentului (după o petrecere aniversară; pe o arteră centrală, largă și luminată; pierderea controlului volanului și pătrunderea pe trotuar; impactul violent cu copacii din zonă). Există inclusiv suspiciunea că generalului Coldea nu i-au fost recoltate, conform dispozițiilor legale, probe biologice (sânge și urină) în vederea stabilirii alcoolemiei.

Talentatul domn Blejnar

În perioada în care Laura Codruța Kovesi a deținut funcția de procuror general al României, au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale toate dosarele penale în care a fost vizat Sorin Blejnar, pentru fapte comise în calitate de comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale (2005-2009) și de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (2009-2012). Nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nici DNA, nici DIICOT nu au declanșat vreo anchetă privind fapte de corupție sau de crimă organizată la adresa lui Blejnar în perioada în care a deținut funcția de președinte al ANAF, în pofida acuzațiilor care i-au fost aduse de către mass-media sau de politicieni din opoziție. Dosarul „Motorina”, în care Blejnar a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare, a fost instrumentat în perioada în care Laura Codruța Kovesi era detașată la Bruxelles (2012-2013), de către un procuror mai curajos din Serviciul Teritorial Brașov al DIICOT. Blejnar n-a fost vizat de vreo anchetă de mare corupție nici în primul mandat de procuror-șef al DNA al Laurei Codruța Kovesi. Recentul dosar în care Sorin Blejnar a fost arestat preventiv pentru infracțiunea de trafic de influență comisă în calitate de președinte al ANAF este instrumentat de Serviciul Teritorial Ploiești al DNA, în urma unui autodenunț al unui om de afaceri cercetat în altă cauză.

Suspecții de serviciu și prietenii imaculați

Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție DNA și DIICOT nu au instrumentat, în timp ce Laura Codruța Kovesi era procuror general al României, vreun dosar la adresa principalilor demnitari și oameni de afaceri implicați în jaful de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), soldat cu prejudicii estimate la circa 10 miliarde de euro.

Unitățile de Parchet sus menționate nu au desfășurat până în prezent vreo anchetă amplă nici referitor la devalizarea Fondului Proprietatea, unde președintele Consiliului de administrație a devenit fostul ambasador american la București, Mark Gittenstein, cunoscut drept un susținător și protector al Laurei Codruța Kovesi.

De o impunitate totală s-au bucurat ex-premierul Emil Boc, fost președinte al PDL, care i-a fost coleg de an la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, și până recent și ex-ministrul de interne Vasile Blaga, fost co-președinte al PNL, care a fost în relații apropiate cu tatăl său, Ioan Lascu. Referitor la Boc și Blaga, există indicii că au avut amândoi o anumită contribuție în promovarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României în 2006.

Mai este de semnalat că, sub tutela Laura Codruței Kovesi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA s-au focalizat pe anumiți moguli media, care nu erau agreați de ex-președintele Traian Băsescu, ca Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu și Dinu Patriciu, dar i-a menajat pe mogulii ale căror ziare și televiziuni au devenit principalele goarne mediatice ale binomului SRI-DNA, ca Zoltan Teszari, patronul holdingului RCS-RDS-Digi24, și Cristian Burci, patronul holdingului Adevărul-Prima TV.

(Va urma)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Valer Marian 298 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.