„Pentru cei cărora le pasă de soarta bulgarilor şi românilor, veto-ul olandez este o veste bună”

Respingerea cererii de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în parte din cauza veto-ului Olandei, ar trebui să încânte locuitorii acestor ţări. Într-adevăr, consideră De Volkskrant, preluat de Presseurop.eu, aceasta îi va încuraja şi mai mult să lupte împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

Este rar ca românii şi bulgarii să primească veşti bune, şi totuşi este cazul în acest 22 septembrie. Consiliul Miniştrilor Uniunii Europene a decis să amâne la o dată nedefinită intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor.

La Bucureşti şi Sofia, decizia a ridicat unele obiecţii : de la aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană în 2007, extinderea spaţiului Schengen este un obiectiv prioritar. Decizia Olandei de a-şi opune veto-ul (cu sprijinul Finlandei) la eliminarea controalelor la graniţele cu Bulgaria şi România este deci primită prost.

Nu este prima oară când La Haga se ocupă de o sarcină ingrată la Bruxelles în locul altor state membre. Olanda a blocat deja aderarea Serbiei la UE, deoarece Belgrad refuza să coopereze în arestarea criminalilor de război. Ştim că aceste presiuni au permis, în ultimii ani, capturarea celor care erau căutaţi.

În cazul României şi Bulgariei, rezultatele pot fi la fel de impresionante. Dar trebuie să se intervină acum ori niciodată. De îndată ce cele două state cele mai sărace din UE vor fi câştigat bătălia, ele nu vor mai asculta de Bruxelles.

Pentru cei cărora le pasă de soarta bulgarilor şi românilor, veto-ul olandez este o veste bună. Sunt sigur că în Bulgaria şi România, oamenii îşi fac mai puţine griji despre controalele la frontieră decât despre corupţie şi criminalitatea organizată.