Riscul climatic în România este ridicat în comparație cu media la nivelul UE, expunând culturile agricole la fenomene climatice extreme (ger în perioada de iarnă și înghețuri târzii în perioada de primăvară, secete prelungite, căderi de grindină, inundații, tornade etc.), cu pierderi importante de producție, se arată în sinteza raportului ”Prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească”, elaborat de Curtea de Conturi.
Productivitatea în agricultură este strâns legată de evenimentele climatice adverse, precum secete sau inundații și căderi de grindină, fiind unul dintre sectoarele economiei cele mai afectate de fenomenele meteo extreme. Frecvența fenomenelor climatice nefavorabile (secete, inundații, furtuni) a crescut, de asemenea, în ultimii ani, afectând productivitatea agricolă și veniturile fermierilor.
Capacitatea agriculturii de a preveni și diminua efectele schimbărilor climatice este influențată de aceste tendințe, de tipul producției, de dimensiunea exploatației agricole, de diversitatea sistemelor de cultivare și de creștere a animalelor, de accesul la tehnologii și la informații legate de tendințele climatice și soluțiile de atenuare și adaptare.
Creșterea frecvenței şi intensității secetelor
Una dintre cele mai importante consecințe observate constă în apariția tot mai crescută a deficitului de apă şi a secetei din cauza efectului combinat al precipitațiilor scăzute şi a creșterii temperaturilor, în special în sudul şi sud-estul țării. Seceta reprezintă factorul limitativ care se manifestă pe cea mai mare suprafață agricolă. Suprafețele agricole din țara noastră sunt afectate de secetă frecventă (circa 7 milioane de ha), exces temporar de apă (circa 4 milioane de ha), eroziune prin apă și alunecări de teren (circa 6.4 milioane de ha), compactare (circa 2.8 milioane de ha) etc. În acest context, datele indică faptul că cele mai vulnerabile suprafețe agricole la deficitul de apa în sol sunt cele din Dobrogea, sudul Câmpiei Române, sud-estul si estul Moldovei, precum și vestul Câmpiei Tisei. Aceste zone sunt utilizate preponderent în agricultura (circa 80% din total, din care circa 60% sunt terenuri arabile), îndeosebi Lunca Dunării.
Risc crescut de eroziune a solului şi deșertificare
Fondul funciar național cuprinde mari suprafețe cu soluri de o fertilitate superioară (printre cele mai potențial productive din Europa). Studiile de specialitate indică însă o degradare progresivă a calității solurilor prin dublarea, în ultimii 25 de ani, a perimetrelor supuse secetei și deșertificării, eroziunii, umidității excesive, salinizării sau acidificării ca efect al folosirii inadecvate a instalațiilor de irigare, al compactării și sărăcirii de materie organică prin aplicarea unor tehnologii inadecvate.
România este una dintre țările membre UE afectate serios de deșertificarea solului.Regiunile geografice pe clase/categorii susceptibile la degradare prin aridizare și posibilă deșertificare:
– Câmpia de Vest: susceptibilitate mare și moderată pe o suprafață de 1.497.560,86 ha, reprezentând 13,3% din suprafața totală susceptibilă a României.
– Podișul Transilvaniei: susceptibilitate moderată pe o suprafață mult mai mică, de 687.608,19 ha (6,1%).
– Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea prezintă o susceptibilitate pe o suprafață de 8.312.706,36 ha (73,6% din toată suprafața susceptibilă la aridizare din România), cu o valoare mare pe 6.464.377,38 ha, respectiv una moderată pe o suprafață de 1.848.328,97 ha, în timp ce Dobrogea semi-aridă, deși ocupă o suprafață redusă (7,1% din totalul suprafețelor susceptibile), prezintă susceptibilitate extrem de mare pe o suprafață de 251.876,27 ha, susceptibilitate foarte mare pe o suprafață de 529.760,71 ha, respectiv susceptibilitate moderată doar pe 18.556,64 ha.
Suprafața susceptibilă la procese de degradare, care duc la aridizare/deșertificare, stabilită pe baza indicelui pentru senzitivitatea mediului la aridizare/deșertificare (ESAI), se suprapune în mare măsură cu suprafața afectată de constrângeri naturale semnificative stabilită în baza prevederilor Regulamentului (UE) 1305/2013. Majoritatea terenurilor agricole din zona de Sud, Est si Vest a țării se încadrează în categoria “fragil” și “critic”, fiind sensibile la schimbările climatice și la modificările managementului agricol.
Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și extinderea suprafețelor agricole vulnerabile
Încălzirea globală accelerată generează o serie de fenomene meteo-climatice ce afectează sectorul agricultură și dezvoltare rurală prin temperaturi extreme, regim al precipitațiilor dezechilibrat, perturbarea alternanței anotimpurilor, incidență crescută a fenomenelor meteorologice periculoase. Suprafața culturilor afectate de secetă, inundații, căderi de grindină, înghețuri târzii, s.a. crește constant de la an la an și generează pierderi semnificative atât prin calamitarea recoltelor, cât și prin distrugerea semnificativă a culturilor. Căderile de grindină care distrug culturile cu înaltă valoare economică –vii, livezi, sere, s.a., afectează, prin pagubele produse, sectoare strategice ale economiei agroalimentare.
Mai lasati-ma cu agricultura noastră! Vorbesc în cunoștință de cauză! Toți „fermierii” sunt cei mai mari hoți bara-bara cu funcționarii APIA care fura din fondurile europene! Numai hoți pe toate drumurile! Cei mai mari hoți din istoria României cu vacante in Dubai pe banii părinților și buneilor fara dinți în gura care au arendat pământul către „fermieri”! O tara plina de hoți de lux! Din moment ce mâncăm din import înseamna că, nu avem agricultura! La pușcărie hoților din APIA!
Mergeți la țară sa vedeți cine sunt ass zișii fermieri niște mizerii care au luat cu japca terenurile la țărani și nu le dau arenda și nici nu plătesc impozite la primarii pe terenuri. Se umplu de bani an de an își iau jepanele de sute de mii de euro bucata opulenta extravagante arogante bășini nesimțire joaca la cazinouri milioane de euro cheltuie pe droguri și tarfe nu au angajați deloc cauta doar zilieri prost plătiți pe post de sclavi la negru. La ce dam subvenții dacă producția pleacă de pe câmp cu tirul direct în port?!? De ce nu se asociază sa producă sa proceseze și sa valorifice materia prima în produse românești finite de calitate?!?+ noi importăm alimente de proasta calitate expirate cancerigene pâine congelata faina ulei mălai carne. Agricultura este măcinată de evaziune fiscală și muncă la negru . De ce nu se investește în irigații dacă se acorda despăgubiri de secetă Cash direct in contul fermierilor bani care nu ajung în agricultură în irigații . Agricultura a atras ca un magnet mafioții vânători de subvenții și beneficii din bugetul statului. Ciolacu sa între urgent în aceasta ramura a economiei care estw cea mai susținută dar nu aduce plus valoare economiei nu creează locuri de munca bine plătite.
Daca si Ministrul justitiei este ingrozit de sentinta judecatorilor in cazul URSU careprimesc salarii si pensii desuperLUX,DECE SA NE MAI MIRAM!
Artefacte vechi de 2 milioane până la 2,8 miliarde de ani, cum sunt sferele Klerksdorp au aruncat în aer fabulatiile darwiniste. Progresele in genetica nu au facut decat sa distruga si ultimele pseudoargumente inventate de Darwin, un mason, de altfel foarte destept. Complexitatea incredibila si ireductibila a structurilor celulare si a informatiilor continute si programabile exclud orice progresie evolutiva. Evolutionismul este mai mult o credinta (de multe ori fanatica) decat o stiinta, la fel cum medicina alopatica s-a transformat intr-un cult totalitar, profitor si pseudostiintific. Incalzirea globala este o gogoritza relativ recenta, nu atat de elaborata dar la fel de stupida.
Bai, nea asta-i articol pentru tampiti speriati de schimbari climatice ? De cand traiesc astia pe pamant ? Au platit taxe la Barbosul de 7 mii de ani sa mature CO2 ul si acum trebuie sa platim si noi tribut ca sa ne deplasam ? Nimic nu-i garantat pe planeta cum nu-s garantati nici 5 stuleti pe fir !