Pierdem tot mai mult din cel mai bun capital pe care îl avem

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10 450 mii persoane, în scădere cu 0,5% faţă 1 ianuarie 2018. Asta înseamnă practic pierderea celei mai bune resurse pe care această țară o are: capitalul uman.

Pierdem tot mai mult din cel mai bun capital pe care îl avem

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10 450 mii persoane, în scădere cu 0,5% faţă 1 ianuarie 2018. Asta înseamnă practic pierderea celei mai bune resurse pe care această țară o are: capitalul uman.

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10 450 mii persoane, în scădere cu 0,5% faţă 1 ianuarie 2018. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2019 a fost de 9 934 mii persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2018 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 116,3 (la 1 ianuarie 2018) la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

Scăderea populației înseamnă practic pierderea celei mai bune resurse pe care această țară o are: capitalul uman. În viitor, cele mai grave probleme se vor ivi în educație, piața muncii și în sistemul de pensii. Ritmul scăderii demografice va duce în câțiva ani la desfiinţarea mai multor posturi de profesori/învăţători, iar populaţia în vârstă de muncă se va diminua şi ea. Asta înseamnă că va pune o mare presiune asupra fiscalității, contribuțiile vor fi mai puține și statul va trebui să acopere tot mai multe pensii din împrumuturi scumpe.

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a menținut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2018 (15,6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,3 puncte procentuale (de la 18,2% în 2018 la 18,5% la 1 ianuarie 2019). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 51,1 (la 1 ianuarie 2018) la 51,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2019).

România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2018p a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 57 mii persoane. În cursul anului 2018, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (59,6%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54,0%).

*Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Distribuie articolul pe:

9 comentarii

  1. S-a furat de s-a rupt, PINA in ’90. De acolo ne vine meteahna. S-a inradacinat furtul si spaga pina in 90.
    Fabrici si locuri de munca in industrie au disparut si in Vest, Franta a pierdut milioane de brate in industrie.
    Societatile publice romanesti din 90 incoace sint sistematic deficitare, sintem o natie de cirpaci. Nici macar sa supervizam nu stim, uite la CNADR sau Romsilva.
    Si atunci tot Publicu sa se ocupe de agricultura, resurse miniere, paduri?
    De ce nu reusim sa aplicam la angajari in Public concursuri adevarate? Pentru ca ne convine nepotismul si spaga. Romanu este incapabil sa se gestioneze. In politica nu s-a intrat pentru a-si ajuta semenii. Iar Invatamintul a vindut diplome. Hai sa mai maturam si-n curtea noastra, sa mai lasam Bruxellu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.