Rotofei, fălcos ca o varză roşie crescută prosteşte, cu mult sânge pe sub piele, mâncău de calibru (după cum ne-a arătat şi un filmuleţ), topind cu acel i moale moldovenesc sau cu î mai toate cuvintele rostite, popularul Pinalti este şi primar, şi om de fotbal, şi vicepreşedinte de partid aflat la putere. Nu putem ignora calităţile sale de bun cetăţean, inclusiv în materie de relaţii cu cămătarii, poliţiştii sau interlopii. Pinalti se potriveşte cu toţi ca o cheie universală a caracterelor, virtuţilor şi slăbiciunilor. Ba prin combinaţii spectaculoase, Pinalti a ajuns şi pieţar de energie! Trebuie să recunoaşteţi că, pentru modestele sale înclinaţii spre abstractizare, a izbutit o mare performanţă. Cum a ajuns PNL la putere, a şi înfiinţat o societate comercială specializată în comerţul cu „enerjii”. Ceea ce nu-i de colea! Nu tot prostul s-a putut face „treidăr di enerjii”, mai ales că băieţii deştepţi din domeniu sunt împărţiţi, arbitraţi şi supravegheaţi de însuşi Traian Băsescu. Ei bine, Pinalti le-a făcut pe toate! Şi când s-a prins că Traian Băsescu este dirijorul marilor decizii politice şi economice, Pinalti s-a mutat rapid la partidul instalat la cârma României. A fost şi „treidăr”, dar este şi trădător politic de performanţă. S-a prins rapid că la PNL se goleşte jgheabul. Şi a sărit sprinten în căruţa cu sacii plini. Ghinionul lui Pinalti a fost că fotbalul l-a cam făcut de râs. A trebuit să vorbească prea mult în faţa camerelor de luat vederi iar oamenii au fost siliţi să vadă cum gândeşte şi cum se exprimă primarul, afaceristul şi omul de fotbal. Spectacolul este adeseori total. Pinalti învârte greoi vorbele simple, chinuie logica şi, adeseori, lasă propoziţiile neterminate. Iar ideile se văd a fi mai rare decât golurile echipei Ceahlăul. Ba chiar s-ar putea spune că omul se clasează între primii 10 politicieni care folosesc cel mult 200-300 de cuvinte (şi la serviciu, şi în somn).
O frăţietate bine strunită a domnit peste urbea moldavă. Doar când scandalurile din poliţie, SRI şi „Doi şi un sfert” (ceva mai demult) au mai scăpat în presă s-a mai aflat câte ceva despre cele bine ascunse sub capacul unui adevărat cazan sub presiune numit Piatra Neamţ. Abia scandalul între două vedete ale oraşului, încheiat cu uciderea unuia, a tras prelata de pe această lume socotită cuminte şi plicticoasă. Cămătăria, politica şi administraţia ţin oraşul în chingi. Nimeni nu vorbeşte. Nimeni nu mişcă în front. Nimeni nu vine să încerce ceva nou.
Oamenii s-au dumirit când Pinalti a ieşit la rampă şi a declarat sus şi tare că el nu l-a cunoscut pe Şoric până la numirea acestuia în judeţul Neamţ! Şi că datul banilor cu camătă nu este treaba lui! Afirmaţia aparţine primarului oraşului Piatra Neamţ şi vicepreşedintelui PDL, vecin cu intrelopii şi apropiat al celebrului Şoric. A fost făcută în faţa camerelor de luat vederi şi după o asemenea mostră de gândire nu mai este nimic de adăugat. România de azi este dominată de interlopi.
Un prieten m-a sunat noaptea târziu şi mi-a zis că nu poate să doarmă din cauza unor întrebări.
– Care, omul lui Dumnezeu? Spune-le!
– Sunt sau nu Traian Băsescu şi Elena Udrea nişte interlopi?
Cum să se strice reţeaua de prosperitate şi împrumut a oraşului Piatra Neamţ? Nu cumva este aceeaşi în toată România?
