PNL: Decizia Parchetului în cazul Roberta Anastase generează îndoieli privind independența justiției

Liberalii consideră că decizia Parchetului în cazul votului la legea pensiilor generează îndoieli cu privire la independența justiției și riscă să afecteze încrederea oamenilor în capacitatea instituțiilor de a aplica corect legea.

„Decizia Parchetului este de natură a genera serioase îndoieli cu privire la independența și corectitudinea justiției. Constatăm că, deși întreaga Românie a putut vedea imagini în care președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, asistată de secretarul Camerei, Sever Voinescu, a numărat 170 de voturi când în sală se aflau doar 80 de deputați, acestea nu au contat. În acest context, o asemenea decizie riscă să afecteze grav nu numai credibilitatea justiției, ci și încrederea opiniei publice în capacitatea instituțiilor de a aplica în mod corect și echitabil legea, în fața căreia toți cetățenii trebuie să fie egali, indiferent de funcția pe care o ocupă la un moment dat”, se arată într-un comunicat de presă al PNL, remis marți NewsIn.

PNL precizează că punctul de vedere este prezentat „în virtutea dreptului fundamental la liberă exprimare, pe fondul preocupării cu privire la funcționarea statului de drept și a separației puterilor în România de astăzi”.

Procurorii au dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale pe 12 iulie, faţă de Roberta Alma Anastase şi faţă de Sever Voinescu, pentru abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual, uz de fals şi fals în declaraţii, respectiv complicitate la aceste infracţiuni.

Potrivit unui comunicat remis luni, „la data de 28.09.2010 s-a înregistrat la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerea formulată de Grupul Parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC din Camera Deputaților în legătură cu desfășurarea, la data de 15 septembrie 2010, în Camera Deputaților, a votului la Legea sistemului unitar de pensii. De asemenea, au fost formulate plângeri, cu acelaşi conţinut de către Fundația pentru Apărarea Cetățenilor pentru abuzurile statului şi de către patru persoane fizice (conexate conform dispoziţiilor art.33-34 din Codul de procedură penală.)”.

Prin plângerile formulate s-a susţinut că, în virtutea funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, sub pretextul defectării sistemului de vot electronic, a validat realizarea votului la Legea sistemului unitar de pensii, prin ridicarea mîinii. S-a arătat că, prin această modalitate, a mărit intenţionat numărul votanţilor cu scopul realizării cvorumului legal, necesar adoptării legii, deşi nu era întrunită majoritatea prevăzută de dispoziţiile art.67 din Constituţie pentru votul acestui act normativ.

În același context, s-a susţinut că Sever Voinescu, în calitate de secretar al Camerei Deputaţilor și tot în scopul realizării cvorumului a anunțat că sunt prezenți în sală mai mulți deputați votanți decât erau în realitate, astfel încât s-a produs un prejudiciu considerabil, prin efectele actului normativ adoptat cu încălcarea cvorumului legal şi prin perturbarea gravă a activităţii de legiferare a Camerei Deputaţilor, se mai arată în comunicatul citat.

Totodată, spun procurorii, din analiza materialui administrat în cauză a rezultat că nu a fost comisă o faptă prevăzută de legea penală sub aspectul lipsei cvorumului de şedinţă, deoarece Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede procedura de urmat pe parcursul desfăşurării activităţii de legiferare, dar şi remediile situaţiilor în care parlamentarii contestă respectarea acestor proceduri.

În cauză, potrivit stenogramelor şedinţei, a rezultat că a existat cvorum pentru votul legii sistemului unitar de pensii, acesta nu a fost contestat potrivit procedurilor parlamentare, ci confirmat prin respingerea propunerii de reluare a votului.

Astfel, a rezultat că pe 20 septembrie 2010, preşedintele Camerei Deputaţilor a propus în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor înscrierea pe ordinea de zi a plenului propunerea cu privire la oportunitatea reluării votului asupra proiectului de lege, dar propunerea a fost respinsă, aşa încât, din perspectiva procedurilor parlamentare, s-a consacrat votul din 15 septembrie 2010.

De asemenea, din actele premergătoare efectuate în cauză, a rezultat că Anastase a prezidat şedinţa plenului la data de 15 septembrie 2010 şi a fost sesizată de către un lider de grup despre existenţa defecţiunii la sistemul de vot electronic. Conform atribuţiilor stabilite prin Regulamentul Camerei a supus votului plenului propunerea privind votul prin ridicarea mâinii. Această propunere s-a adoptat favorabil, acesta fiind temeiul în baza căruia s-a procedat la votul prin ridicarea mâinii şi nu în temeiul declaraţiei pretins false a Preşedintei Camerei Deputaţilor, au mai stabilit anchetatorii.

Pe de alte parte, din actele premergătoare efectuate a rezultat că Sever Voinescu, în calitate de secretar la şedinţa plenului, a desfăşurat o activitate conform atribuţiilor stabilite prin Regulamentul Camerei şi a anunţat numărul deputaţilor prezenţi.

„În raport cu aceste împrejurări rezultă că nu există înscrisul falsificat, uzul de fals, falsul în declaraţii, aşa încât nu există nici faptele sesizate că ar fi fost săvârşite, respectiv nefuncţionarea sistemului electronic de vot, falsificarea stenogramei şedinţei sau complicitatea la aceste fapte”, au mai stabilit procurorii.