Polemică în jurul monumentului Trianonului de la Budapesta

Guvernul de la Budapesta a anunțat oficial că va iniția proiectul unui monument dedicat Tratatului de la Trianon, monument ce va costa 5 miliarde de forinți (circa 15 milioane de euro). Va fi amplasat în apropierea Parlamentului de la Budapesta și va consta într-o rampă lungă de 100 de metri (simbolizând o sută de ani de la Tratatul de la Trianon). Pe această rampă de granit vor fi inscripționate toponime din Ungaria istorică, iar în partea superioară va fi un bloc de granit unde va arde mereu o flacără. Directoarea Casei Terorii, muzeul crimelor comunismului din Budapesta, apropiată guvernului Viktor Orban a declarat că ”nici într-o mie de ani nu se poate digera o tragedie precum Trianonul”.

Blogul Hungarian Spectrum scrie că proiectul amintit a stârnit o polemică în Ungaria. A început de la o postare pe Facebook a unei adolescente. Ea a comentat scurt știrea privind monumentul Trianonului: ”Să trecem peste asta”. Presa de dreapta din Ungaria a atacat-o imediat pe eleva de liceu, susținând că este o victimă a ideologiei de stânga.

Aceeași sursă notează că puținele editoriale care au analizat inițiativa guvernului au fost în general negative. ”Este o întoarcere la revizionismul interbelic. Creează o iluzie nostalgică care nu duce nicăieri”, scrie istoricul Andras Gero, altfel un apropiat al actualei guvernări. El a venit cu ideea ca pe monumente să nu apară denumirea maghiară a localităților ce acum fac parte din România, Slovacia, Croația sau Serbia, ci nume ale familiilor ce au trăit în Ungaria Mare, fapt ce ar sublinia caracterul multinațional al Ungariei istorice.

Filozoful Gaspar Miklos Tamas, născut la Cluj Napoca și o vreme un exponent al comunității maghiare din România, susține și el că proiectul de la Budapesta nu este binevenit. El a amintit că poziția Budapestei față de comunitățile etnice conlocuitoare în perioada 1867-1918 a stat la baza distanțării Marii Britanii și Franței de Ungaria. ”Ungaria a fost principalul inamic moral al Aliatilor”, susține el, potrivit Hungarian Spectrum. Având în vedere tratamentul dur la care Ungaria i-a supus pe cei de altă etnie, ”nu este de mirare că Ungaria a avut parte de un asemenea tratament”. El mai arată că monumentul nu ar fi decât o provocare la adresa statelor vecine și ar putea să alimenteze naționalismul în regiune.

Cea mai dură critică a venit din partea economistului Tamas Bauer, care vede momumentul ca pe o provocare la adresa românilor, slovacilor, ucrainenilor, croaților, slovenilor, austriecilor, sârbilor. El a mai arătat că, atunci când Budapesta a acordat cetățenie ungară etnicilor maghiari din aceste țări, ”a violat tratatele de pace”. Este ceea ce Bauer numește ”revizionism soft”. Economistul mai critică și înființarea Conferinței Ungare Permanente, care ia decizii și în ce-i privește pe ungurii din afara granițelor. El mai arată că gravarea în granit a toponimelor din Ungaria Mare ”trimite întregii lumi semnalul că guvernul ungar îi consideră ca parte a Ungariei nu numai pe etnicii maghiari, ci și localitățile din Ungaria Mare”.

Ziarul Magyar Nemzet a încercat să explice că autorii de mai sus nu au interpretat corect simbolistica monumentului, că nu ar fi vorba despre un monument dedicat pierderilor teritoriale, ci unul dedicat integrității națiunii ungare. Ziarul arată că monumentul este despre ”noi toți”, însă Hungaria Spectrum se îndoiește că în ”noi toți” sunt incluse și celelalte etnii care au trăit în Regatul Ungariei.