Măsurile sanitare în contracararea epidemiei nu au scos la suprafață doar amatorismul din sistemul public. Încălcarea legislației pare să fi dat un alt start celui de după 1990.
Având în vedere că facem vorbire de reprezentanți ai instituțiilor centrale, nu de tot felul de entități periferice, chestiunea legalității capătă o semnificație esențială.
Modificarea legislației, în orizontul pe care îl presupune statul de drept democratic, pentru implementarea securității sanitare, nu au fost puse în discuție, pentru că acest fapt ar fi presupus schimbări majore în sistem, în sprijinul oamenilor.
Cei care vin acum cu tot felul de soluții, precum ministrul Sănătății, se dovedesc ei înșiși destabilizatori, oferind o simplă expertiză, care, deși este valabilă, se arată inaplicabilă prin neintegrarea în legislație.
De la începutul pandemiei până acum, nici Parlamentul, nici clasa politică nu s-au mobilizat în legiferarea unor acte normative care să facă posibilă pacea socială și supraviețuirea societății românești în contextul blocajului.
Indiferența a fost, în perioadă, singura atitudine, activitățile subterane, cele ale profitului pe seama crizei, confiscând energiile politice.
Nu a fost greu Curții de Apel din Cluj să facă puțină ordine, pronunțând o hotărâre în aparență scandaloasă.
Decidenții din comandamentul privind criza epidemică sunt tot mai singuri, tot mai lipsiți de o minimă legalitate, având în vedere că acțiunile lor nu mai au suportul necesar și nici nu se supun unor rigori obligatorii.
In general, presupusele politici publice nu au îndeplinit standardele legale, fiind utile unor grupuri bine delimitate, de unde criza extinsă de autoritate și abuzurile de junglă.
Zi ca ti-e frica sa te gandesti la acest… fapt, deja, anume ca se vede de pe partea ailalta a Lunii ca „bunul (tau) tehnician” nu este decat un agent de influenta si de punere in opera a Big Reset-ului si a „noii normalitati”!
Un articol de exceptie. Bravo!
#Marcus – Bati campii, stimate domn. Arafat a fost un bun tehnician. Daca vrei sa-i reprosezi ceva este servilismul desavarsit si complet fata de actuala guvernare.
Speram ca si ICCJ-ul ii va mai da una peste chelie psihopatului astuia de Arafat (ca in cazul Timisoara), care a adus, la varful statului român, dispretul fata de lege, fata de Constitutie. A adus Statul in afara propriei Constitutii.
Este halucinant ce a reusit acest om sa faca impreuna cu reteaua sa de agenti! Retea coordonata din afara, evident.
Starea de urgenta / starea de alerta este banchetul prelungit pentru actuala clasa politice – banchet decontat smechereste din bugetele statului (ori crede cineva ca non combatul opozitiei este datorat interdictie de demonstrati – impuse de Arafat & Catu?), fratia lupilor in fata hoitului de cerb este aceasta clasa politica, de la care se asteapta si cere atitudine corecta, legiferare pentru pace sociala, patriotism, demnitate, …, am fost, suntem si sigur vom ramane infantili in fata prefacatorie, mercantilismul si meschinariei traitorilor din politica romaneasca postrevolutie (asa zisa clasa politica).
excelent articol d-le Vieru .
Esti ” mintea limpede ” venita la vreme .