Povestea ouălor Fabergé pentru familia imperială a Rusiei (GALERIE FOTO)

Un ou se poate cumpăra cu un leu, în orice piaţă, dar şi cu o sumă echivalentă cu zeci de milioane euro. Cel mai scump ou de Paşti nu este în nici un caz rodul strădaniei vreunei găini din secolul XVI, vopsit de o gospodină medievală cu cerneluri rare, ci este Oul Încoronării. O bijuterie, sau mai degrabă un bibelou de gen unic, care a omagiat în 1897 urcarea pe tron a ultimului țar al Rusiei: Nicolae al II-lea.
Un obiect incredibil de sofisticat, din smalţ galben translucid, străbătut de vinişoare de aur la a căror întretăiere sunt încrustaţi vulturi imperiali ce poartă pe piept diamante. Iar Peter Carl Fabergé, care şi-a pus marcă pe această piesă, a mai realizat doar 50 de astfel de unicate pentru familia Romanov – dinastia care a condus neîntrerupt Imperiul Rus în ultimii 300 de ani ai existenţei sale.
Ouăle Fabergé – pe care nici găină din poveste nu le-ar fi putut oua – sunt printre cele mai rare şi mai originale obiecte de artă cunoscute.

Istoria ouălor Fabergé
Bijutierul de origine franceză Gustav Fabergé a fondat compania care i-a purtat numele în 1842, dar celebritatea avea să apară doar 40 de ani mai târziu, atunci când Peter Carl, fiul lui Gustav, a vândut primul ou familiei imperiale ruse.
În 1884, în timpul celei mai importante sărbători a lumii ortodoxe – Paştele – tarul Alexandru al III lea i-a dăruit ţarinei Maria Fedorovna Oul de Găină, care i-a plăcut atât de mult încât i-a comandat lui Fabergé încă unul şi încă unul, an de an. Iar maeştri bijutieri au avut grijă ca de fiecare dată obiectele de artă să ascundă înăuntrul lor câte o surpriză, o mică piesă cu semnificaţie aparte, ţinută în secret până în ultima clipă.
Istoria ouălor de aur începe la Alexandru şi Maria, dar adevărata consacrare a artei lui Fabergé avea să fie atinsă în timpul lui Nicolae, fiul lor. Din 1894, anul urcării pe tron a lui Nicolae al II-lea, ouăle devin din ce în ce mai sofisticate.
Bijutierii din atelierele Fabergé lucrează chiar mai mult de un an pentru realizarea unui singur ou. Ei amestecau aurul cu nichelul, paladiul şi argintul, cu alamă, diamantele, rubinele şi safirele, cu cristalul şi pietrele ornamentale – jadul, agatele, calcedoniile, cuartul.
Iar în vremea domniei lui Nicolae al II-lea bijutierii angajaţi în număr din ce în ce mai mare de Peter Carl Fabergé nu mai primesc comenzi doar pentru oul destinat ţarinei, ci şi pentru împărăteasa-mamă. Maria Fedorovna a continuat să-şi primească an de an cadoul, ca şi pe timpul vieţii soţului ei, Alexandru al III lea.
Ouăle au omagiat aniversările dinastiei Romanov, dar şi calea ferată trans-siberiană, bravură soldaţilor ruşi, palatele şi iahtul ţărilor, Catedrala Uspenski (din Finlanda, pe atunci provincie rusă).

Primul ou Faberge

În 1885, Ţarul rus Alexandru al III-lea a decis să-i facă un cadou special soţiei sale – un ou de Paşte, unul diferit de cele obişnuite de găină sau raţă. Anul 1885 era special pentru familia imperială, se marca cea de-a 20-a aniversare a căsătoriei ţarului cu soţia sa ţarina Maria Fedorovna.
Pentru această ocazie, ţarul avea nevoie de un cadou excepţional ca să-şi impresioneze soţia. Aşa că Alexandru a comandat bijutierului regal, Peter Carl Faberge, să creeze pentru el cel mai preţios ou de Paşte.
Urmând instrucţiunile întocmite de însuşi împăratul, Faberge a proiectat un frumos ou de email alb, care arăta ca un ou adevărat, dar atunci când era deschis prezenta în interior un gălbenuş de aur. În interiorul gălbenuşului se afla o găină de aur, care ascundea în interiorul său un diamant în miniatură sub forma coroanei regale, cu un ou minuscul de rubin. (diamantul în miniatură sub forma coroanei regale din interiorul găinii şi oul minuscul de rubin au fost pierdute).
Împărăteasa Maria a fost atât de încântată de darul pe care l-a primit de la soţul său, încât l-a numit pe bijutierul Faberge „aurar de renume special pentru coroana imperială” şi l-a instruit să creeze câte un nou ou de Paşte în fiecare an. Aşa s-a născut tradiţia.
După moartea ţarului Alexandru al III-lea, fiul său, Nicolae al II-lea, a păstrat tradiţia. Din 1894, Peter Carl Fabergé crea câte două ouă în fiecare an: unul pentru soţia lui Nicolae al II-lea, împărăteasa Alexandra Fedorovna, şi unul pentru mama sa, Maria Fedorovna.
De-a lungul unei perioade de 32 de ani, până la revoluţia rusă din 1917, care a adus sfârşitul domniei ţariste, bijuterul şi echipa sa a produs pentru familia imperială 52 de ouă de Paşte, cele mai opulente şi extravagante pe care le-a văzut lumea vreodată. Aceste opere de artă au devenit cele mai mari şi durabile realizări ale lui Fabergé.

Pierdute în noaptea istoriei
Din păcate însă goană după frumos n-a durat decât 30 de ani, până în 1917, când arta lui Fabergé este condamnată de bolşevicii lui Lenin laolaltă cu familia ultimului țar. Ouăle sunt vândute de sovietici unul câte unul, de parcă nu un Romanov pur sânge, Petru I, făcuse Rusia Mare.
Aşadar în atelierele lui Fabergé, bijutierul curţii imperiale ruse, au apucat să strălucească în lumina doar 52 de piese din seria ouălor împărăteşti. Fabergé nu a realizat însă doar ouă imperiale: 7 dintre neasemuitele bijuterii au fost comandate de proprietarul unei mine de aur siberiene, Alexandr Ferdinandovici Kelch, iar 8 de către alţii, precum baronii de Rothschild.
Vekselberg deţine 9 ouă imperiale, două realizate pentru Kelch şi două pentru alţii, toate provenind din colecţia Forbes – în total 13.
Alte 33 de ouă imperiale sunt fixate şi ele bine, în cele mai selecte colecţii din lume: 10 la Palatul Kremlin, 5 în Muzeul de Arte Frumoase din Virginia, 3 în colecţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, 3 în Muzeul de Artă din Nashville – SUA, 3 într-o colecţie privată din Statele Unite, două în proprietatea Fundaţiei Sandoz (Elveţia), două la Muzeul Hillwood (Washington), două la Walters Art Museum din Baltimore, unul în colecţia prinţului de Monaco, unul în Muzeul de Artă din Cleveland şi altul în proprietatea statului Qatar. Din nefericire opt ouă imperiale nu sunt de găsit.

Povestea merge mai departe
Dar staţi un pic. Fantastica şi trista poveste a ouălor Fabergé ajunse de la familia imperială rusă la oligarhii lui Putin nu s-a terminat.
Un ou imperial Fabergé, care nu a mai fost văzut în public de peste 100 ani, a fost expus la Londra, după ce a fost descoperit din întâmplare de un negustor de fier vechi, relatează Reuters.
Creat de Peter Carl Fabergé, e cadoul de Paşte, pe care tarul Alexandru al III-lea i l-a făcut ţarinei Maria Feodorovna în 1887.
Realizat din aur şi decorat cu diamante şi safire, oul a fost văzut pentru ultima dată în public la Sankt Petersburg, în anul 1902.
Confiscat în timpul Revoluţiei bolşevice din 1917, oul Fabergé a ajuns ulterior în Statele Unite ale Americii, în împrejurări rămase necunoscute. Un bărbat a cărui identitate nu a fost dezvăluită l-a cumpărat dintr-o piaţă din centrul SUA în schimbul sumei de 14.000 de dolari. Acesta dorea să-l vândă oricărei persoane care dorea să îl topească şi să obţină astfel din el mai multe obiecte din aur. Pentru că nu a reuşit să găsească un cumpărător, bărbatul a făcut o serie de cercetări pe internet şi a aflat că e posibil să fi descoperit un ou Fabergé.
Din cele 52 de ouă originale, astăzi au mai rămas 43. Aceste ouă rare de Paşte, ale căror preţuri se ridică la milioane de dolari, sunt în colecţiile private ale diferitor colecţionari, muzee şi instituţii din întreaga lume.

Surse: Amusing Planet,
https://authenticmagazin.com/,
https://glamnews.ro/, https://mymodernmet.com/faberge-egg-history/

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.