Premierii, ca popicele: Draghi demisionează, președintele refuză

Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a respins, joi seară, demisia premierului Mario Draghi, cerându-i să revină în Parlament pentru a verifica dacă mai are sau nu majoritate, în ceea ce este un efort de evitare a alegerilor anticipate.

Mattarella i-a spus lui Draghi că, deocamdată, nu îi acceptă demisia şi l-a invitat să meargă în Parlament săptămâna viitoare pentru a verifica dacă mai are sau nu majoritate. „Preşedintele Republicii nu a acceptat încă demisia şi l-a invitat pe prim-ministru să meargă în Parlament pentru a evalua personal situaţia”, a comunicat Palatul Quirinale, conform cotidianului Corriere della Sera.

Este vorba de o încercare a preşedintelui Italiei de a evita convocarea imediată a alegerilor anticipate. Potrivit unor surse citate de cotidianul La Repubblica, premierul Mario Draghi ar urma să meargă miercurea viitoare în Parlament. Draghi a subliniat că s-ar putea ca demisia să nu devină efectivă imediat, deoarece are unele angajamente internaţionale. Draghi trebuie să meargă în Algeria pe 18-19 iulie, pentru a semna un contract pentru importuri de gaz natural. Contractul nu poate fi semnat de un premier demisionar, astfel că demisia va intra în vigoare abia ulterior.

Mişcarea Cinci Stele (M5S, populistă), care a provocat actuala criză politică, a convocat pentru joi seară o reuniune de urgenţă, în contextul deciziei premierului Mario Draghi de a demisona.

Însă partidul Liga (extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini, a cerut convocarea rapidă a alegerilor anticipate. Şi Giorgia Meloni, liderul partidului de dreapta Fraţii Italiei (FdI), a cerut convocarea alegerilor anticipate.

Alte formaţiuni politice, precum Italia Viva şi Partidul Democrat, s-au pronunţat în favoarea acordării unui nou mandat premierului Mario Draghi.

Informațiile inițiale

Premierul Italiei, Mario Draghi, a convocat o şedinţă de guvern şi i-a anunţat joi pe miniştri că îşi va prezenta demisia.

Draghi a constatat că „nu mai există” coaliţia guvernamentală, după ce una din formaţiunile partenere, Mişcarea 5 Stele, nu a participat la votul de încredere solicitat de guvern parlamentului.

„În această seară (joi – nr.), îmi voi depune demisia. Nu mai există majoritatea de uniune naţională”, a declarat Mario Draghi, conform cotidianului La Repubblica.

„Încă de la primul meu discurs, cel din momentul instalării prin votul Parlamentului, eu am spus permanent că acest Executiv va merge înainte doar dacă va fi clară perspectiva de a realiza programul de guvernare pe baza căruia forţele politice au acordat încrederea. Această abordare compactă a fost fundamentală pentru a înfrunta provocările din aceste luni. Aceste condiţii nu mai există acum”, a argumentat  Draghi, citat de agenţia ANSA.

Înainte de anunţul demisiei, premierul Mario Draghi s-a consultat cu preşedintele Sergio Mattarella, întrucât, deşi obţinuse votul Parlamentului pentru un program de măsuri sociale, coaliţia guvernamentală de uniune naţională părea să se destrame. Senatul Italiei a confirmat, joi după-amiază, cu 172 de voturi pentru şi 39 împotrivă, susţinerea pentru un set de măsuri de asistenţă destinate companiilor, angajaţilor şi pensionarilor, în contextul crizei economice şi energetice. Însă Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă) a refuzat să participe la vot, distanţându-se de celelalte partide care susţin Guvernul Mario Draghi.

Giuseppe Conte, liderul Mişcării 5 Stele, semnalase de câteva zile că nu va susţine noile măsuri sociale, disociindu-se de coaliţia de uniune naţională. Formaţiunea populistă pare să dorească alegeri parlamentare anticipate, la fel ca şi partidul Liga (extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini.

Premierul Mario Draghi, aflat în fruntea Guvernului de uniune naţională începând din februarie 2021, sugerase că în cazul pierderii susţinerii se va retrage. Draghi era susţinut în continuare de Partidul Democrat (centru-stânga) şi de Italia Viva (centru-stânga). Şi formaţiunea Forza Italia (centru-dreapta), condusă de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, părea să prefere negocierile politice pentru evitarea alegerilor anticipate.

Acum, preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, va convoca toate partidele parlamentare pentru consultări şi va decide dacă va încerca să obţină o majoritate pentru un nou guvern ori va convoca direct alegeri parlamentare anticipate.

Criză și în Estonia

Preşedintele eston Alar Karis a anunţat joi că a semnat demisia şefei guvernului, Kaja Kallas, şi a mandatat-o să formeze ‘rapid’ un nou cabinet, în urma recompunerii coaliţiei la putere, transmite AFP

‘Am semnat cererea de demisie a prim-ministrului Kaja Kallas, dar i-am solicitat în acelaşi timp să formeze un nou guvern care să poată începe să lucreze rapid’, a scris pe Twitter preşedintele Karis.

‘Sper că noul guvern va putea începe să lucreze de săptămâna următoare’, a adăugat el.

Conform unui comunicat al executivului, ‘dna Kallas a propus convocarea unei şedinţe extraordinare a parlamentului vineri, în care va solicita un mandat pentru noua sa coaliţie guvernamentală’.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a informat oficial guvernul, joi dimineața, cu privire la decizia sa de a demisiona. Odată cu prim-ministrul, întregul guvern a demisionat.

„Guvernul nostru a venit să conducă țara într-un moment foarte dificil, cu pandemia COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și criza energetică. În ciuda perioadei dificile, am făcut multe lucruri bune și mărețe pentru a face statul estonian mai puternic și pentru a ne sprijini poporul”, a declarat Kaja Kallas.

„În timpul pandemiei, am ținut societatea deschisă și copiii la școală, am ajutat oamenii să facă față prețurilor ridicate la energie, am investit un miliard de euro în consolidarea capacităților de apărare ale Estoniei și am realizat consolidarea apărării flancului estic al NATO și am fost unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei. Sunt recunoscător miniștrilor, cu care am condus țara timp de un an și jumătate. Estonia a fost pe mâini bune”, a mai declarat Kallas.

Potrivit Constituției estoniene, premierul va informa, de asemenea, președintele și Parlamentul cu privire la decizia sa de a demisiona. De asemenea, Kallas i-a propus președintelui Parlamentului să convoace o sesiune extraordinară pe 15 iulie, în cadrul căreia va face o declarație politică prin care va prezenta noul acord de coaliție. Parlamentul va decide apoi dacă va acorda sau nu un mandat noii coaliții guvernamentale.