Premierul Estoniei refuză să „o lase mai moale” cu criticile la adresa lui Putin: „Este un dictator care ucide femei și copii”

Premierul a precizat că nu a primit personal nicio solicitare din partea Statelor Unite pentru a-și modera discursul și că subiectul nu a fost discutat nici la ultima sa întâlnire cu președintele Donald Trump, care a avut loc la Ankara, în vara acestui an. Michal a susținut că Estonia și celelalte state baltice trebuie să vorbească deschis despre amenințarea rusă, afirmând că a face concesii dictatorilor duce la umilință, nu la păstrarea libertății.

Michal a reacționat după informațiile Reuters despre discuțiile dintre Pentagon și statele baltice

În interviul acordat vineri publicației Delfi, Kristen Michal a spus că nu intenționează să-și schimbe poziția față de Vladimir Putin și a avertizat că liderul rus nu va renunța la acțiunile sale până când nu va fi obligat să-și schimbe cursul. Premierul a adăugat că Estonia și vecinii săi din regiunea baltică vor continua să atragă atenția asupra amenințării reprezentate de Rusia.

Declarațiile au venit după ce Reuters a relatat că oficiali ai Pentagonului au cerut în mod confidențial mai multor aliați NATO, printre care Estonia, Letonia și Lituania, să-și modereze retorica referitoare la Rusia. Potrivit agenției, patru persoane familiarizate cu discuțiile au declarat că solicitările au fost transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale desfășurate în ultimele săptămâni.

Printre oficialii americani implicați s-ar fi numărat Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului.

Una dintre sursele citate de Reuters a afirmat că acesta i-ar fi recomandat unui oficial dintr-o țară baltică să nu „provoace” Rusia și ar fi făcut referire la descrieri ale Moscovei ca fiind încolțită și tot mai disperată.

În septembrie, Michal îl numise pe Putin „un șobolan încolțit”, făcând legătura între dificultățile Rusiei în războiul din Ucraina și presupusele acte de sabotaj din Europa. Reuters a precizat însă că nu a putut stabili dacă observația lui Colby se referea în mod specific la acele declarații.

Persoanele care au vorbit cu Reuters au descris discuțiile drept cordiale. Pentagonul a refuzat să comenteze schimburile private dintre aliați, iar NATO a refuzat, de asemenea, să facă declarații. Michal a spus că nu a primit direct nicio solicitare americană și că tema nu a fost abordată în întâlnirea sa cu Donald Trump de la Ankara.

Premierul estonian a susținut atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești

Poziția fermă a lui Michal față de Moscova s-a văzut și în declarațiile făcute la summitul din octombrie de la Bruxelles, unde premierul estonian a susținut atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în pofida presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Kievului pentru oprirea loviturilor asupra producției petroliere a Rusiei.

„Cu cât toate rafinăriile rusești și capacitatea de a vinde energie vor fi făcute praf mai repede, cu atât mai bine”, a declarat Michal la acel moment.

Declarația a fost făcută în timp ce liderii europeni discutau despre acordarea unui sprijin financiar suplimentar Ucrainei, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după acordul privind motorina încheiat de Donald Trump cu Rusia.

Pe 7 iulie, Kristen Michal și președintele Volodimir Zelenski au semnat un acord privind dronele, în marja summitului NATO de la Ankara. După întâlnire, Zelenski a mulțumit Estoniei pentru ajutorul militar și umanitar acordat Ucrainei, dar și pentru sprijinul diplomatic în privința obiectivelor de aderare la Uniunea Europeană și NATO.