Prețuri negative pe piața energiei

Luni, 28 aprilie 2025, prețurile la energia electrică tranzacționată pe piața pentru a doua zi (PZU) din România ating un nivel negativ, un fenomen care a apărut pentru prima dată în timpul unei zile lucrătoare.

Acest fenomen, care până acum s-a manifestat doar în weekenduri sau zile de sărbătoare, se explică printr-un dezechilibru între producția excesivă de energie, în special din surse regenerabile, și consumul mai scăzut din anumite intervale orare.

În această dimineață, datele furnizate de OPCOM, operatorul pieței de energie, indică prețuri negative în intervalele orare 12:00-16:00 CET. Cel mai scăzut preț a fost de minus 30 de lei pe MWh. Deși media zilnică a prețului rămâne pozitivă, cu un preț mediu de 381 lei/MWh, se observă o creștere semnificativă a prețurilor pe seară, care ating un vârf de 986 lei/MWh.

Cum apar prețurile negative?

Prețurile negative apar atunci când există o cantitate mare de energie disponibilă pe piață, dar cererea nu o poate absorbi. În mod obișnuit, energia provenită din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice, poate depăși capacitatea de consum a rețelei, iar surplusul de energie trebuie să fie evacuat rapid. În aceste condiții, unii producători aleg să vândă energia la un preț negativ pentru a beneficia de schemele de sprijin, precum certificatele verzi.

Acest fenomen a fost observat până acum în zilele de weekend sau în timpul sărbătorilor, când consumul de energie electrică este mai scăzut, dar producția de energie regenerabilă, în special fotovoltaică, rămâne ridicată. Totuși, astăzi, pentru prima dată, prețurile negative au apărut într-o zi lucrătoare, iar acest fenomen a fost influențat și de tranzacțiile internaționale de energie. România a importat energie cu preț negativ din rețeaua ungară și a exportat energie către rețeaua bulgară, iar aceste fluxuri de energie au avut impact asupra prețului pe piața locală.

Implicații economice și structurale

Pe termen scurt, prețurile negative pot părea paradoxale, dar ele reflectă o realitate economică legată de structura actuală a pieței de energie. Producătorii de energie din surse regenerabile care beneficiază de scheme de sprijin preferă să rămână activi pe piață, vânzând energia la prețuri negative, pentru a-și recupera veniturile din certificatele verzi, chiar dacă acest comportament poate părea neprofitabil la prima vedere.

În același timp, prețurile negative pot duce la o scădere a rentabilității pentru centralele care produc energie pe bază de surse clasice (cărbune, gaze, nuclear), care asigură stabilitatea rețelei. De asemenea, această situație poate afecta investițiile în noi proiecte de energie regenerabilă, întrucât profitabilitatea acestora este amenințată.

Conform Federației ACUE, fenomenul prețurilor negative semnalează nevoia urgentă de modernizare a sistemului energetic european și românesc. Fără investiții în soluții de stocare a energiei, în flexibilizarea pieței și în dezvoltarea unor rețele inteligente, acest fenomen ar putea deveni din ce în ce mai frecvent, cu efecte negative pe termen lung asupra costurilor pentru consumatori.