Structura Clasificării Ocupaţiilor în România se modifică din nou. Printre profesii introduse se numără şi cele de prezicător, astrolog şi asimilaţi, care vor intra la categoria lucrătorilor în domeniul serviciilor personale. Tot o noutate o reprezintă încadrarea ocupaţiei de paramedic în grupa specialiştilor în sănătate, alături de medici, stomatologi, veterinari, farmacişti, asistenţi medicali şi moaşe. Merită precizat faptul că, din 2008, au fost înfiinţate facultăţi de asistente şi moaşe, cu durata de studii de patru ani, în timp ce pentru a deveni paramedic este suficient doar un curs de câteva săptămâni.
Totodată, la capitolul specialişti în domeniul sănătăţii vor intra şi specialiştii în medicina tradiţională şi complementară, aceştia regăsindu-se şi la grupa tehnicienilor în domeniul sănătăţii.
Introducerea acestei categorii în clasamentul ocupaţiilor aduce din nou în discuţie controversele legate de apariţia, în 2007, a Legii privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă. Actul normativ permitea practicienilor de medicină complemetară să obţină un atestat şi o autorizaţie de liberă practică de la Ministerul Sănătăţii după o pregătire de scurtă durată, profesorul doctor Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, atrăgând atunci atenţia că legea va acoperi, de fapt, şarlatania. Printre practicile oficializate de această lege ca terapii ale medicinei alternative se numărau yoga, astrologia medicală, cromoterapia, aromoterapia, schimbarea stilului de viaţă, cristaloterapia, ayurveda şi Feng Shui.
Potrivit proiectului de hotărâre de guvern, publicat pentru dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, schimbarea structurii Clasificării Ocupaţiilor din România, nivel grupă de bază, a fost impusă de revizuirea Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor 9ISCO-08. „Modificările aduse au avut în vedere asigurarea relevanţei, coerenţei şi comparabilităţii datelor statistice structurate la nivel de ocupaţii, importanţa ocupaţiei în evaluarea necesităţilor şi deficienţelor în materie de competenţe de pe piaţa europeană a muncii şi utilitatea unei metodologii armonizate privind ocupaţiile, precum şi necesitatea existenţei unei clasificări standard care să permită producerea unor date comparabile privind ocupaţiile”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de