Procesul lui Şova, punct și de la zero

UPDATE Înalta Curte de Casație și Justiție a admis rejudecarea de la zero a dosarului de corupție al lui Dan Șova, în urma deciziei CCR.

Decizia vine după decizia CCR privind constituirea completurilor specializate de 3 judecători.
Atât avocații lui Șova, cât și procurorul DNA au cerut ÎCCJ retrimiterea dosarului CET Govora la instanța de fond.

Dan Șova a fost prezent, luni, la ÎCCJ, însă nu a făcut declarații în fața instanței și nici în fața jurnaliștilor.
Dan Șova se află în libertate începând din luna decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare (o cale extraordinară de atac), după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători.
Șova a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora, însă a fost anulată pedeapsa în urma deciziei ICCJ. Acesta a fost, de fapt, primul proces în care instanţa supremă a admis contestaţia în anulare, după valul de eliberări în baza acestora din decembrie 2018.

Încă un proces reluat de la zero

Instanța supremă a decis, luni, rejudecarea de la zero a dosarului fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu, în cauza în care au fost condamnați pentru fapte de corupție. Procesul va fi rejudecat tot la ICCJ.

„Admite apelurile declarate de inculpaţii Pop Şerban şi Simu Horia şi de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 42 din 26 ianuarie 2017, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 3503/1/2015. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în minuta instanței.

Şerban Pop a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Alinei Bica, iar omul de afaceri Horia Simu a primit 4 ani de închisoare cu executare. Aceștia au fost încarcerați, însă ulterior au fost eliberați în urma deciziei CCR privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ICCJ, fiind suspendată executarea pedepsei.

Niță, ghinionistul

Tot luni, ÎCCJ a decis sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE) în dosarul fostului ministru Constantin Niță cu trei întrebări, în urma cărora să verifice, printre altele, dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă o directivă europeană privind combaterea fraudelor. Procesul e suspendat.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, cu majoritate, în baza Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, sesizarea Curții de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la instanţa supremă)?

3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional.

Judecătorii au dispus suspendarea procesului până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Săptămâna trecută, magistrații instanței supreme au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și în dosarul lui Darius Vâlcov, cu privire la 4 întrebări privind o decizie a CCR și au dispus suspendarea judecării apelului până la soluționarea cererii de acest for.