Programul de guvernare nu prevede regionalizarea!

Cotidianul.ro vă prezintă capitolul 19 din programul de guvernare 2009-2012, referitor la reforma administraţiei publice. Parcurgând întreg capitolul, oricine poate observa că subiectul reorganizării în regiuni sau megajudeţe este inexistent. (L.G.)

Obiective de guvernare

1. Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii.

2. Restructurarea administraţiei publice centrale şi locale, prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale, simplificare administrativă, reducere a cheltuielilor curente şi creştere a transparenţei în relaţia cu cetăţenii.

3. Creşterea calităţii şi accesului la servicii publice.

Direcţii de acţiune

1. Descentralizarea administrativă şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

· Implementarea măsurilor de descentralizare a competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, astfel:

– în domeniul învăţământului preuniversitar de stat:

§Implementarea măsurilor de descentralizare prevăzute în legea educaţiei naţionale, care prevede transferul, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, al competenţelor privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a directorilor, iar la nivelul unităţilor de învăţământ, al celor referitoare la managementul resurselor umane;

§ Elaborarea şi implementarea standardelor de cost per elev destinate finanţării cheltuielilor curente ale unităţilor de învăţământ.

– în domeniul sănătăţii publice: transferarea către autorităţile locale a competenţelor privindmanagementul spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv judeţene.

– în domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autorităţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localităţilor.

– în domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi ai căror beneficiari sunt cu preponderenţă comunităţile locale.

– în domeniul asistenţei sociale: îmbunătăţirea cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate.

– în domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a metroului.

– în domeniul agriculturii: descentralizarea către Consiliile Judeţene a atribuţiilor direcţiilor judeţene pentru agricultură, cu excepţia celor de inspecţie şi control.

– în domeniul protecţiei mediului: descentralizarea către Consiliile Judeţene a atribuţiilor agenţiilorjudeţene pentru protecţia mediului, cu excepţia celor de inspecţie şi control.

· Atribuţiile prefectului vor fi limitate strict la prevederile constituţionale.

· Ca urmare a procesului de descentralizare, serviciile deconcentrate vor păstra doar atribuţiile care privesc controlul, inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activează.

· În privinţa gestiunii patrimoniului, vor fi transferate în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor terenuri şi clădiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publică centrală, precum şi societăţi comerciale cu capital de stat (ex. Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului şi Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive şcolare, unităţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.).

· Relaţiile patrimoniale dintre unităţile administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie aenergiei electrice şi gazelor naturale vor fi reglementate în beneficiul comunităţilor locale.

· Procedurile privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, inclusiv pentru proiecte de interes local, vor fi simplificate.

· Autorităţile administraţiei publice centrale vor elabora politicile naţionale care privesc administraţiapublică locală în colaborare cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

· Încurajarea relaţiilor transfrontaliere şi a înfrăţirii unităţilor administrativ-teritoriale din România cu celedin statele vecine şi nu numai, inclusiv pentru accesarea în comun de resurse financiare pentru proiecte de dezvoltare.

· Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară prin programe naţionale şi prin posibilitatea refinanţării proiectelor europene.

· Va fi elaborat un proiect privind reorganizarea administrativ-teritorială a României şi vor fi descurajateorice iniţiative de înfiinţare de noi comune şi oraşe.

2. Descentralizarea financiară

· Dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate în funcţie destandarde de cost per beneficiar/ unitate de măsură, mai ales în învăţământ, servicii sociale şi întreţinereadrumurilor publice.

· Determinarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale pe bază de formule, care să confere predictibilitate şi transparenţă în alocarea acestora.

· Elaborarea şi implementarea reglementărilor privind secţiunile de funcţionare şi dezvoltare ale bugetelor locale; adaptarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât să asigure resursele necesare secţiunii de funcţionare.

· Elaborarea şi implementarea reglementărilor privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

· Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 3 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să poată planifica proiecte şi programe multianuale.

· Creşterea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a veniturilor bugetelor locale ale acestora prin:

– Acordarea dreptului autorităţilor locale de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesităţile locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;

– Calcularea valorii impozabile a clădirilor şi terenurilor din intravilanul localităţilor prin raportarea la valoarea de piaţă a acestora, acolo unde aceasta este vădit mai mare decât cea determinată prin formula actuală de calcul;

– Revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în funcţie de noile competenţe transferate autorităţilor locale în cursul procesului de descentralizare;

– Alocarea integrală la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice,întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice.

3. Gestiunea resurselor umane

· Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; elaborarea şi implementarea legislaţiei sectoriale şi a normelor metodologice aferente, cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”.

· Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţiapublică; evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.

· Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală şi locală în vederea creşterii performanţelor profesionale.

4. Creşterea eficienţei şi a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică

· Dezvoltarea capacităţii administrative a instituţiilor publice centrale şi locale în vederea planificării şi implementării politicilor de dezvoltare, precum şi a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare.

· Îmbunătăţirea şi standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea şi implementarea Coduluiadministrativ şi a Codului de proceduri administrative.

· Implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizareacheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

· Elaborarea şi implementarea de măsuri pentru standardizarea înfiinţării, organizării şi funcţionăriistructurilor instituţionale din administraţia publică centrală.

· Restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială şi utilizarea lor în stabilirea priorităţilor depolitici publice, investiţionale şi bugetare ale guvernului.

· Realizarea şi implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor publice şi funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv a gestiunii resurselor umane şi execuţiei bugetare.

· Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice, cu prioritate pentru cele descentralizate.

· Simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe portalurile internet ale instituţiilor publice.

· Simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora, acolo unde este posibil, pe caleelectronică şi prin generalizarea „birourilor/ ghişeelor unice”.

5. Proprietate şi cadastru

· Clarificarea regimului proprietăţii. Finalizarea cât mai rapidă a procesului de retrocedare a proprietăţilor.

· Elaborarea şi implementarea unui program naţional de realizare a cadastrului general, inclusiv a cadastrului imobiliar-edilitar.

· Înscrierea corectă a proprietăţii în cartea funciară sub aspect tehnic şi juridic, în baza realităţii din teren.

· Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cărţii funciare, exproprierii pentru cauză de utilitatepublică, urbanismului şi amenajării teritoriului.

· Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurării suportului informaţional necesar adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităţilor administrative-teritoriale, infrastructura de interes public, situaţii de urgenţă, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.

· Elaborarea de politici privind managementul teritoriului.