Social-democraţii au prezentat, vineri, într-un comunicat de presă, fotografii cu carnetul de membru al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România al lui Ioan Muntean, ca reacţie la informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora acesta ar fi fost deţinut de drept comun.
„Având în vedere faptul că au apărut afirmaţii mincinoase în media, privind cazul domnului Ioan Muntean cum că nu ar fi fost deţinut politic, ci deţinut de drept comun, vă trimitem ataşat foto cu dovada carnetului de membru A.F.D.P.R. (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România)”, arată social-democraţii, într-un comunicat de presă remis, vineri mediafax.ro.
Delegaţia PSD care a avut consultări, vineri la Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema situaţiei în justiţiei a fost compusă din foştii deţinuţi politici, Ioan Muntean şi Marin Iancu, şi deputatul PSD Eugen Nicolicea.
Cei doi i-au propus preşedintelui Klaus Iohannis, vineri, la consultările de la Palatul Cotroceni, două întrebări pentru referendumul pe care şeful statului a anunţat că-l va declanşa la alegerile europarlamentare.
„După discuţiile tehnice pe tema referendumului, preşedintele a stat de vorbă cu cei doi foşti deţinuţi politici, care au adresat şi o sugestie de întrebare: Fraţi români, este moral, legal şi constituţional ca la 30 de ani după Revoluţia sângeroasă anticomunistă din decembrie ’89 să se tolereze în funcţii înalte de conducere foşti torţionari? E normal ca la 30 de ani după căderea regimului opresiv comunist, foştii deţinuţi torţionari să fie promovaţi în funcţii gigantice de conducere?”, au fost sugestiile de întrebări propuse de foştii deţinuţi preşedintelui Klaus Iohannis, după cum a anunţat deputatul PSD Eugen Nicolicea.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a declarat, într-o întâlnire informală cu presa, că foştii deţinuţi politici nu i-au prezentat întrebările despre tolerarea în funcţii de conducere a unor foşti torţionari. Anterior, el a acuzat, într-o declaraţie de presă, PSD că a încercat în mod jalnic să îi folosească pe cei doi.
Octavian Bjoza afirmă că cei 2 deținuți politici nu sunt membri ai AFDPR, că unul dintre ei pare a fi deținut „de drept comun” și că diferă condițiile de detenție din anii 60 față de cele din anii 80.
„Nu cunosc acest caz iar persoanele respective (n.r. – deținuții politici prezenți la Cotroceni) nu sunt membri la AFDPR.
Iulius Filip era membru la noi, iar pe ceilalţi nu îi ştim şi nu ştiu de ce, efectiv, ne-au ocolit. Nu vin pe la noi.
Noi suntem cei închişi până în 64, cu noi s-au întâmplat lucruri greu de imaginat în ziua de azi, mult mai dure decât pe vremea lui Ceauşescu când, degeaba vor unii să zică altceva, dar aveau vorbitor, aveau scrisoare, pachet, dar pe vremea noastră nu aveam absolut nimic”, a declarat Octav Bjoza – președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România
GREȘIT RAȚIONAMENT!
„Da, măi Bjoza, nu sunt înscriși în AFDPR, dar calitatea de deținut politic nu este dată de apartenența la o anumit structură asociativă.
Calitatea de deținut politic este dată de ansamblul circumstanțelor faptice și juridice care au permis încarcerarea unui cetățean.
Că este el încarcerat în 1964, că este în 1985 sau că este încarcerat în 2017 ESTE NESEMNIFICATIV.
În valoarea absolută, actul aruncării în temniță a unor „indezirabili” regimului poartă aceeași pată de INFAMIE! Cu sau fără pachet, cu sau fără vizită, cu sau fără condiții mai bune sau mai rele de detenție.
Esența calității de deținut politic este dată de efectuarea unei condamnări funcție de opiniile liber exprimate.
Cât despre sintagma „deținut de drept comun” ar trebui să fim un pic mai atenți la utilizarea acesteia, știindu-se că practica acestor torționari și neo-torționari securiști este de a „coafa” pedeapsa deținutului într-o poveste romanțioasă despre o faptă de drept comun: ceva valută, ceva trafic, ceva prostituție, ceva tâlhărie, evaziune fiscală, ultraj, amenințare etc. etc.
Torționarii, mai ales cei de după anul 1975, rareori aruncau în temniță oamenii alcătuind dosare axate strict pe atitudinea condamnatului.
Acești condamnați erau împachetați într-o poveste penală manevrieră și de prost gust, alcătuită conform sfatului tătucului Stalin:
„Căutați în viața omului mizeriile. Dacă ele nu există, atunci inventați-le!”
Ei bine, aceste „mizerii” inventate, de cele mai multe ori îmbracă forma unei scorneli „de drept comun”.
Pentru ca „decredibilizarea” indezirabilului să persiste și să fie eternă, chiar și după eliberarea din temniță a acestuia! (a se vedea demonizarea intensivă ce au declanșat-o vuvuzelele neo-securistoide la adresa lui Iancu Marin).
Gândește, Bjoza, gândește, că ești om înțelept, trecut prin asprimile vieții!
Urmând raționamentul tău puțin vicios, referitor la „condițiile de detenție”, ar trebui ca acum să se înființeze alte 2 asociații?
„Asociația noilor deținuți politici din anii 70 și 80”, respectiv
„Asociația deținuților politici postdecembriști” ?”
Dar voi stiti cate certificate de falsi revolutionari au fost emise? „Dovada” nu are nicio valoare!
pan ‘la urma nici Iulius Filip n-a fost cine ce stie dizident, domnu’ Bjoza! api nu facea el excursii in strainatate la Gdansk, asta da dizident !? si zice ca manca in patru labe, la belciuge, dar manca! iar pe urma nici n-a murit la Aiud ca sa fie martir sau erou! ajunsese e drept la 36 de kg, o greutate rezonabila chair si pentru Auschwitz ! nici nu i-a fost greu, ca asa era constitutia lui , mai firava!
Carnetul e din Martie 2019! Nu numai impostor, dar si prost!
Si care sunt criteriile dupa care aceasta asociatie isi admite membrii? Ce dovada a facut respectivul delicvent de drept comun ca a fost detinut politic?
Apoi pe ce act vedem semnatura lui AUGUSTIN Lazar? (nu alt Lazar, poate ala din Biblie – pesedeule, nu cumva Lazar ala din Biblie era tot procurorul A. Lazar si a furat cu acea ocazie cadavrul lui Hristos? sau poate chiar el l-a omorat?)
ROMANIA ESTE TARA FARA ROST si e condusa de stricati si gunoie umane.
Cei doi „disidenți” care l-au însoțit pe Nicolicea la „consultările” cu prețedintele Klaus Iohannis au fost Ioan Muntean și Marin Iancu.
Despre Ioan Muntean s-a mai scris: un infractor de drept comun, recidivist, care a în anii ’80 a atacat un grănicer și i-a luat pistolul-mitralieră și muniția. Chiar dacă încerca să evadeze spre libertate, trecând ilegal granița, Muntean nu poate justifica violența cu care l-a atacat și dezarmat pe grănicer. În orice regim, dictatorial sau democratic, aceasta este infracțiune gravă. În fond, tânărul grănicer nu era vinovat că regimul dictatorial își ținea cetățenii închiși ca într-o cușcă.
Mult mai revoltătoare este situația lui Marin Iancu. Să-l prezinți pe un fost securist „greu” ca fiind disident anticomunist este o blasfemie! Iancu a fost un ofițer din aparatul de represiune care, la un moment dat, a ajuns la conflicte cu superiorii săi.Marin Iancu este un personaj sinistru, pe care o ciudată contorsiune a destinului l-a proiectat, în aceste zile, drept un deținut politic sau, și mai grav, un disident anticomunist. Chiar și propria mărturie (evident, mult colorată în roz), făcută în 2009 ziaristului Toma Roman Jr pentru „Jurnalul Național”, ne oferă imaginea unei false victime.
Ce spunea Marin Iancu în 2009
„În anii ’70 eram ofiţer la Miliţia de circulaţie. Chiar dacă eram doar căpitan, aveam o funcţie de colonel, eram apreciat. În Miliţie, însă, erau mari invidii. În 1979 au venit la comanda Circulaţiei pe Bucureşti colonelul Grădinaru şi căpitanul Arambescu. Ăştia nu puteau să mă sufere, m-au mutat la Circa 6, ca simplu sectorist. Şi la Miliţia Capitalei se schimbase conducerea, veniseră generalul Vasile Gheorghe şi colonelul Bâtlan. Fiindcă aveam ceva relaţii, am reuşit să mă mut la Direcţia a V-a a Securităţii, ca ofiţer de gardă personală şi protocol. Lucram la Serviciul 2, adică asiguram paza demnitarilor străini veniţi în vizită. Trebuia să le asigur străinilor tot ce voiau. Șeful Direcţiei era Marin Neagoe, îl ştiam, dar pe linie strict ierarhică mă subordonam colonelului Antoniade, şeful Serviciului.”
In ce tara traim??? Conform dezvaluirilor celor 2 detinuti politici si a unui detinut de drept comun, aparute recent in presa, in perioada in care Augustin Lazar a detinut functia de Procuror Delegat la Aiud au fost omorati in bataie de catre gardieni 2 detinuti. Augustin Lazar n-a dat cu pumnul insa sigur avea cunostiinta despre bataile crude aplicate detinutilor fara sa ia nici o masura ca sa le opreasca. Tot el, Augustin Lazar semna alaturi de doctorul legist actul de deces in cazul mortii unui detinut. In mod sigur, in actele constatatoare ale deceselor celor 2 detinuti au fost trecute ca cauza a mortii: atacul de inima pentru a se ascunde practicile criminale din inchisoare. Tinand cont de aceste dezvaluiri, nu inteleg de ce nici Tudorel Toader ca MJ, Inspectia Judiciara, CSM si CIIJ nu ancheteaza ceea ce s-a intamplat atunci- referitor la aceste decese? Si de ce, nici PSD si nici Alde nu cer de urgenta deschiderea unei anchete penale in REM in aceste cazuri??? Crimele impotriva umanitatii de care se face vinovat Augustin Lazar sunt crime imprescriptibile.
Calaul Augustin Lazar este sponsorizat cu banii de la bugetul de stat de catre hotul Johannis Klauss Contratz care il tine in functia foarte, foarte bine platita cu 26.000 lei pe luna in asteptarea pensionarii acestuia care va incasa atunci vreo 40.000 lei pe luna. In timp ce victimele calaului Augustin Lazar, de acum 30 de ani pe cand calaul ocupa postul de Procuror Delegat la Ajud primesc cateva 100 lei de la stat drept despagubire pentru anii de detentie politica. Asa ca-n Romania ca sa fii bine renumerat trebuie sa faci parte dit casta calailor si sustinatorii acestora.
& Veronica: „Muntean nu poate justifica violența cu care l-a atacat și dezarmat pe grănicer. În orice regim, dictatorial sau democratic, aceasta este infracțiune gravă. În fond, tânărul grănicer nu era vinovat că regimul dictatorial își ținea cetățenii închiși ca într-o cușcă.”
Incerc sä inteleg logica dumneavoasträ. Sunteti prea complicatä puterilor mele de intelegere… Ceva trebuie sä imi scape; Intreb:
Dacä un detinut politic „german” inchis intr-un lagär de exterminare din „Germania nazistä” ar fi incercat sä scape/evadeze/päräseascä regimul ori lagärul rspectiv, drept pentru care in acest scop ar fi luat arma unui „paznic/gränicer/politist” care il päzea ori il prindea in flagrant, dupä logica dumneavoasträ, actul in sine ar fi indeplinit astäzi conform normelor de drept aplicabile, elementele constitutive ale unei infractiuni sau o „ilegalitate”? Ilegalitate fatä de cine, pe ce perioadä de timp, cu ce zonä de aplicabilitate si in a cui competentä de cercetare penalä?
Inainte de a posta un comentariu ganditi-vä sä o faceti cu responsabilitate. Orice formä de dialog intre pärti impune celuilalt o formä de manipulare. Cui Bono? Inainte de a vorbi, ascultä! Inainte de a scrie, gandeste! Inainte de a te plange, actioneazä! Inainte de a consuma, produce! Inainte de a spera, crede! Inainte de a ceda, incearcä! Inainte de a muri, träieste! Inainte de a-mi räspunde vä zic cä am väzut suferinta umanä in cele mai hide chipuri ale ei. Cu zambetul pe fatä si satisfactia lucrului bine fäcut loveau cozile de topor. Ce ar fi Binele färä Räu? La inchisoare cu Munteanu! Salutäri domnului fost tov. gränicer. Ura domnilor fosti tovaräsi! Am onoarea sä vä salut!