Punctul nevralgic al economiei românești

Potențialul de creștere economică pe termen mediu este afectat de stoparea începând din 2012 a unor fonduri pentru investiții publice, fapt ce a dus la o diminuare permanentă a capacității de a absorbi fonduri europene, mare parte nerambursabile. Există un indicator care arată această stare de fapt iar perspectivele nu arată deloc roz pentru economia românească. Este vorba de formarea brută de capital fix ca pondere în PIB. În 2010, acesta era de 26%. A urcat la 27% în 2011 și 2012, după care a început declinul: 25% în 2013, 24% în 2014, 23% în 2016, 22% în 2017 și pentru 2018 și 2019 se întrevede un nivel similar, de 22%. Formarea brută de capital fix reprezintă valoarea bunurilor durabile (destinate altor scopuri decât cele militare), achiziționate de unitățile producătoare rezidențe cu scopul de a fi utilizate timp de cel puțin un an în procesul de producție, precum și valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix. Aceasta este de natură să consolideze încrederea într-o creștere robustă și durabilă. Dacă scade ponderea în PIB, încrederea se diminuează. „Ca pondere în PIB, formarea brută de capital fix este pe un trend ușor descendent, fapt ce afectează potențialul de creștere economică pe termen mediu”, susține consilierul prezindențial Cosmin Marinescu. Datele arată că, în volum fizic, adică independent de prețurile practivate, România nu a reușit la valoarea din 2007, de dinainte de declanșarea crizei economice. Din contră, se îndepărtează tot mai mult.

Pentru că România joacă de câțiva ani pe sârma deficitului bugetar, investițiile sunt primele afectate. Mai exact, orice țară membră a UE trebuie să aibă un deficit de maxim 3%, adică să nu cheltuie mai mult decât încasează peste acel nivel. Pentru că au existat foarte multe decizii de mărire de salarii, pensii, ajutoare, subvenții, s-a mers cu deficitul până spre acel 3%, în ciuda creșterilor economice consemnate an de an. Și de aici se explică ritmul de melc în ceea ce privește construcția de autostrăzi și de lucrări publice, pentru că acestea intră la cheltuieli. Practic nu mai e loc de ele, în condițiile în care salariile și pensiile devin tot mai consistente. Mai exact, în 2012 ponderea acestora în veniturile fiscale a fost de 65%. A urcat spre 67% în 2014 și a sărit la 70% în 2016 și la 77% în 2017. Deci, 77% din ce încasează statul merge la salarii și pensii. Nivelul se apropie de 80-81% consemnat în 2009 și 2010, ani când s-au consemnat scăderi drastice de venituri la buget din cauza crizei economice. Situația este îngrijorătoare, susține analistul economic Bogdan Glăvan. „Dar, relax baby, relax, vorba unui ministru, guvernul nu poate da faliment, fiindcă la o adică vă confiscă banii sau vă taie salariile”, comentează acesta foarte acid. De altfel, în 2017, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB. Comparativ, în 2016, acestea au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB. Cu alte cuvinte, creștere economică nu s-a tradus într-o sporire a acestor cheltuieli, cele care produc în timp bunăstare.

În schimb, am avut cheltuieli mult mai ridicate. De exemplu, cheltuielile de personal au crescut în 2017 cu 22,0% față de anul precedent, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naționale și muzee naționale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcție ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcție ale polițiștilor începând cu 1 octombrie 2017, precum și aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii și subvenții au scăzut față de anul 2016 cu 0,7%, respectiv cu 6,1%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 13,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum și măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.