”Relatări neconfirmate despre soarta comandantului armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi. Unele sursele spun că este ”adevărat” că a fost demis, iar alte surse spun ”nu încă”. Presa ucraineană scrie că exista un decret privind demiterea sa, însă decretul nu a fost încă publicat. Ministerul Apărării spune că nu este adevărat”, a scris pe Twitter corespondentul Financial Times în Ucraina, pe 20 decembrie.
Alte postări pe aceeași platformă arată că președintele Zelenski este într-o poziție foarte dificilă, când liniile frontului ucrainean încep să se rupă, și are nevoie de oameni mai loiali în jurul său, generalul Zalujnîi neputând fi considerat de încredere în aceste condiții.
Generalul Zalujnîi este personajul cu cea mai înaltă cotă de a credibilității în Ucraina, arată un sondaj publicat de The Economist în noiembrie 2023. Asta în condițiile în care mandatul Radei Supreme de la Kiev a expirat, iar alegerile prezidențiale la termen ar trebui să aibă loc în această primăvară și doar legea marțiala, prelungită constant de președinte, împiedică organizarea scrutinului.
Acest context, alături de situația tot mai grea de pe front îl obligă pe Zelenski să se înconjoare de o echipă cât mai loială și să găsească țapi ispășitori – o strategie similară cu cea aplicată acum de administrația Biden, care leagă Ucraina de criza imigrației din SUA și de presupusele piedici puse de un Donald Trump. Popularitatea lui Zalujnîi îl obligă însă pe Zelenski să găsească argumente puternice pentru demiterea lui, asta putând explica întârzierea deciziei si lansarea unor zvonuri pentru testarea reacției publice.
Au apărut speculații privind înlocuirea foarte popularului Zalujnîi cu generalul Kirilo Budanov, șeful spionajului militar, organizatorul campaniei de atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei. Indiferent cine va fi înlocuitorul lui Zalujnîi, decizia va fi luată după consultări cu Statele Unite, pentru că, pe fondul slăbirii la nivel militar a Ucrainei, principalul obiectiv al Washingtonului a devenit evitarea prăbușirii politice a țării. Aceasta presupune continuitatea guvernului în cazul unei păci (oricum defavorabile cu Rusia) și găsirea unui țap ispășitor – fie comandantul armatei (care va fi demis), fie însuși președintele Zelenski (care își va demisia sau poate fi înlăturat prin lovitura de stat sau alegeri).
Kyiv Independent scrie că Valerii Zalujnîi ar fi fost demis luni, 29 ianuarie, potrivit unor surse ucrainene. Pe site-ul președinției ucrainene nu a fost publicat niciun decret oficial. O sursă citată de publicația amintită arată ca Statul Major al Armatei Ucrainei a confirmat că Zalujnîi a fost demis.
Guvernul de la Kiev a infirmat relatările din presă. ”Purtătorul de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski și alte surse au infirmat relatările cum că Zelenski s-a consultat cu partenerii occidentali despre demiterea lui Valerii Zalujnîi și că ar fi semnat și decretul de demitere”, scrie Stratfor.
Între generalul Zalujnîi și președintele Zelenski s-a iscat o dispută, după un interviu al generalului publicat de The Economist, în care a declarat că războiul a ajuns la un impas și că armata ucraineană nu va putea sparge defensive rusă. În luna decembrie, războiul cuvintelor dintre Zelenski și Zalujnîi a luat amploare. ”El și Statul Major General sunt responsabili pentru situația de pe front. Sunt multe aspect ce trebuie rezolvate aici”, a spus președintele Ucrainei.
Este de remarcat ca informația despre posibila demitere a lui Zalujnîi a început să fie rostogolită tot de corespondentul The Economist, pe Twitter: ”Surse din guvernul Ucrainei vorbesc despre demiterea generalului Zalujnii, informație care pare să fie adevărată. Așteptăm confirmarea decretului prezidențial – dar pare să fie o afacere încheiată”.
Ii vor pune curand la dispozitie nanismaticului clovno-prezident un helicopter kum facura cu ceasca