Transgaz a fost refuzată de UE la finanțare în vederea construcției mai multor gazoducte, așa că acum se îndreaptă către bănci comerciale pentru credite. Potrivit unui anunț publicat pe site, Transgaz caută să împrumute 350 de milioane euro, bani necesari pentru gazoductul de preluare de la țărm a gazelor ce vor fi extrase de Petrom din Marea Neagră, pentru conducta ce va alimenta viitoarea termocentrală Mintia, pentru conducta de transport gaze naturale DN 600 Mihai Bravu-Siliștea, pentru conducta Ghercești – Jitaru și pentru creșterea de capacitate în conducta ce alimentează termocentralele Turceni și Ișalnița.
Transgaz așteaptă oferte de la aranjori financiari ce pot facilita acordarea creditului până pe 5 februarie 2024.
Cerere de finanțare la UE pentru proiecte de interes național
Transgaz a solicitat finanțare de la UE pentru mai multe gazoducte din România, importante pentru securitatea energetică a țării noastre , dar și a regiunii, dar a fost refuzată pe linie. În august, Transgaz, prin directorul Ion Sterian, trimitea la Bruxelles o cerere de finanțare fundamentată pentru extinderea rețelei naționale de gazoducte, inclusiv pentru Tuzla – Podișor, care va trebui să asigure evacuarea în SNT a gazelor ce vor fi extrase de Petrom și Romgaz din Marea Neagră, începând cu 2027. În total, era vorba de circa 550 milioane euro, pentru următoarele proiecte:
– Conducta de transport a gazelor naturale pentru alimentarea CET Mintia (care acoperă și alți consumatori industriali și casnici);
– Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
– Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;
– Conducta de transport gaze naturale DN600 Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă pigibilă;
– Conducta de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;
– Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor;
– Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.
„Proiectele propuse de România sunt de o importanță majoră pentru îndeplinirea obiectivelor privind decarbonizarea și securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru țările din Europa Centrală, de Est și Balcani, Republica Moldova și Ucraina. Fondul de modernizare este un vehicul de finanțare important în acest sens, mai ales în contextul situației actuale complexe și dificile de la frontiera de est a UE, creată de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei„, arăta Transgaz.
La fundamentarea cererii de banii, Transgaz argumentează că aceste conducte sunt vitale pentru siguranța aprovizionării cu gaze în estul și sud-estul Europei, mai ales în contextul în care Ucraina a anunțat că nu va mai tranzita gaze rusești către Europa, de la anul.
În octombrie, Transgaz revine cu o scriosoare în atenția președintei CE, Ursula von der Leyen, în atenția Directoratului pentru Energie și în atenția mai multor oficiali europeni, inclusiv a ambasadorului nostru la Bruxelles, solicitând încă o dată includerea gazoductelor amintite la finanțare, prin Fondul de Modernizare.
„Nu primiți NIMIC“
În 8 noiembrie 2023, vine și răspunsul de la UE: Nimic, niciun fel de finanțare.
„Comisia Europeană apreciază cooperarea fructuoasă cu Transgaz și realizările sale în domeniul infrastructurii în ceea ce privește creșterea capacității de transport în România în ultimii ani. în acest context, sunt bucuroasă că Comisia a sprijinit mai multe proiecte românești de interes comun, inclusiv prin granturi CEF, care au îmbunătățit securitatea aprovizionării României și a Europei de Sud-Est.
La 24 octombrie 2023, Comitetul de investiții al Fondului de Modernizare a recomandat finanțarea parțială a proiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice de la Mintia (sprijin din partea Fondului de modernizare de 6 826 947 EUR în loc de 29 027 965 EUR din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră-Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza 11 și este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) și pentru gazoductul Gherccști-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parțială în cadrul reuniunii Comitetului de investiții al Fondului de modernizare din 30 martie 2023. Celelalte 4 propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa- Băile Hcrculane-Orșova-Prunișor, Mihai Bravu – Siliștea, Tetila-I lorezu-Râmnicu Vâlcea și Ișalnița și Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023”, este răspunsul CE, Directoratul pentru Energie.
Înțelegând că nu va primi bani de la UE pentru aceste gazoducte , Sterian spunea, luna trecută, că ele vor fi făcute oricum, dar va trebui găsită un altfel de finanțare, de la bănci comerciale, ceea ce se întâmplă acum. Era însă mai avantajos ca Bruxelles-ul să fie implicat, pentru că finanțarea UE are și o componentă nerambursabilă.
UE are finantare pentru Ucraina, stat non UE, fara nici o conditie prealabila, in schimb nu are pentru un proiect major al unui stat membru !?
Cand v-am spus ca dupa ce le-am vandut Mintia mult sub pretul normal americanilor deghizati in irakieni, o sa le facem gratis (adica tot pe banii nostri) si conducta de gaze, nu ma credeati.
mUE are bani pentru Ucraina, nu pentru tarile care o compun- degeaba!
Mai Bine Decat Ai Zis Nici Ca Se Putea. PERFECT ADEVARAT 100%
eu unul cred ca o sa ia un imprumut de la BlackRock, si o sa aibe aia de grija sa-i falimenteze, dupa care o sa-i cumpere pe nimic
Țevi avem de pe vremea cînd era industrie și se scoteau 36 miliarde m3. Azi cînd nu mai e industrie și scot doar 8 miliarde m3 la ce le trebuie alte țevi? Nu joiesc cu exportul?
Toată treaba cu gazu’ e minciună de la cap la coadă și de la coadă la cap.
-hidrocarburile sînt de origine minerală, anorganice, vin din adîncul pămîntului, se fac continuu, C și H.
-Tot timpul, de dinainte de 1990, se importau cam 20% oricîtă ar fi fost producția și oricît consumul. Ciudat! Pricină să zică că de aia-s scumpe?
– Din 1990 încoace producția a scăzut, de la 36 miliarde m3 la 8, liniar. La fel de liniar a scăzut consumul; aceiași pantă. Fără putință să fi fost natural!
-Cum se face că gazele la noi sînt printre cele mai scumpe din Europa, locul șase, cînd sîntem al doilea producător din UE?
-Dacă prețul gazului azi la bursă e mai mic decît cel plafonat de pe factură, de ce nu importă?
Comisia Europeană NU finanțează proiecte care pot conduce spre progres şi bunăstare, ci doar acele proiecte în care rata de inutilitate a rezultatului este de 100% sau cele care vor conduce pe viitor la o risipă substanțială din partea statului beneficiar. De exemplu stadioanele în pantă, telecabinele în locuri în care nu pot ajunge turiştii, sisteme solare în care energia „produsă” este de fapt o energie fictivă şi inexistentă plătită de statu român aşa-zisului „prosumator”, care vor crea probleme majore legate de dostrugerea bateriilor consumate etc.
Deci nu mai cereți bani la UE pentru infrastructură, agricultură sau alte chestii utile, că nu veți primi nimic@