Reporteri Fără Frontiere acuză chatboții AI de eludarea sancțiunilor anti-Rusia. ChatGPT, Claude sau Grok preiau conținut de la posturi rusești sancționate

Potrivit unei investigații publicate de Euronews, trei dintre cei mai populari asistenți conversaționali bazați pe inteligență artificială – ChatGPT, Claude și Grok – au furnizat rezumate complete de știri preluate de la instituții media rusești aflate sub sancțiuni europene, printre care RT, Sputnik, sau RIA Novosti, fără să avertizeze utilizatorii cu privire la originea conținutului.

Studiul, realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF), a fost publicat luna aceasta, iar rezultatele au fost neașteptate chiar pentru autorii cercetării.

Metodologia studiului RSF

Ancheta, coordonată de Vincent Berthier, șeful departamentului tehnologic al RSF, a testat șase asistenți conversaționali, cărora li s-au cerut explicit informații provenite de la o listă de instituții rusești sancționate: RIA Novosti, Russia Today și edițiile sale în limbi străine, Rossiya RTR, Rossiya 24, Sputnik și Strategic Culture Foundation.

Acolo unde accesul direct era blocat, cercetătorii au instruit chatboții să caute soluții alternative, inclusiv canale de Telegram și site-uri oglindă. Berthier a declarat pentru Euronews că se aștepta inițial la un rezultat negativ, având în vedere că OpenAI a fost desemnat drept platformă majoră de inteligență artificială în temeiul Legii europene privind serviciile digitale, ceea ce presupune obligații de reglementare suplimentare.

Rezultate diferite de la un chatbot la altul

Rezultatele au arătat exact contrariul așteptărilor: ChatGPT, Claude și Grok au reconstituit titluri, au distribuit linkuri și citate din materialele publicațiilor rusești interzise, uneori chiar după ce au întâlnit pagini care menționau explicit statutul de instituție sancționată.

Vibe, fostul Le Chat, dezvoltat de compania franceză Mistral, nu a putut accesa direct mai multe dintre site-urile vizate, dar a urmat instrucțiunile cercetătorilor, găsind alternative, precum materiale preluate de pe VKontakte pentru Sputnik sau aplicații conectate la Telegram care redistribuie conținut RT.

Gemini a manifestat o atitudine mai prudentă, oferind acces la conținutul interzis în doar două din cele zece solicitări trimise, refuzând constant în restul cazurilor. Meta AI a fost cel mai reticent instrument testat, refuzând în toate situațiile, motivând de fiecare dată că sancțiunile europene fac imposibilă furnizarea accesului.

Sancțiunile europene, aplicare inconsecventă

Uniunea Europeană a interzis RT și Sputnik la 2 martie 2022, la patru zile după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, cu scopul declarat de a împiedica propaganda rusă să justifice războiul.

În practică, interdicția a fost aplicată neuniform: Germania a blocat versiunea rt.com, dar nu și pe cea în limba germană a postului, în timp ce Austria nu a impus nicio restricție.

În lipsa unei liste oficiale de domenii care trebuie blocate, fiecare operator a stabilit propriile ținte. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat, la 2 iulie, faptul că interdicția se aplică nu doar difuzării directe de către RT, ci, de asemenea, site-urilor terțe care republică materialele sancționate.

Berthier a menționat că mulți europeni nu știu nici măcar că mass-media de stat rusă se află sub sancțiuni europene, cu atât mai puțin care este întinderea acestora.

Reacția Comisiei Europene

RSF a depus deja o plângere la autoritățile naționale competente, cerându-le să constate oficial încălcările și să stabilească măsurile ce urmează. Organizația a transmis concluziile studiului, de asemenea, Comisiei Europene. Executivul european a precizat că legislația privind sancțiunile interzice nu doar difuzarea directă de către instituțiile vizate, ci, în egală măsură, situațiile în care operatorii „asigură, facilitează sau contribuie în alt mod la difuzare”.

Comisia a subliniat că responsabilitatea aplicării revine statelor membre. Purtătorul de cuvânt Tom Renier a declarat, la începutul lunii, că este timpul ca furnizorii să își pună ordine în activitate, aducându-și modelele avansate sub control, adăugând că Legea privind inteligența artificială este pe deplin aplicabilă, iar Comisia dispune de puteri reale de aplicare, pe care a început deja să le folosească.

Limitele legislației europene privind inteligența artificială

Berthier consideră că actualul cadru al Legii privind inteligența artificială rămâne insuficient pentru problema identificată de RSF. Categoria de „risc ridicat”, care declanșează un control mai strict și acoperă domenii precum educația, justiția și activitatea polițienească, dar nu și sistemele care distribuie și structurează informația.

Potrivit lui Berthier, societatea nu dispune, în prezent, de niciun instrument prin care să poată pune sub semnul întrebării calitatea datelor folosite de aceste sisteme de inteligență artificială sau tipul de date la care vor avea acces.

RSF cere ca agenții conversaționali bazați pe inteligență artificială să fie reglementați drept instrumente de distribuire a informației și nu ca simple utilitare neutre, avertizând că, în lipsa unei asemenea recunoașteri, aplicarea sancțiunilor va rămâne pur formală.