Republica Moldova, desant diplomatic în Caucazul de Sud

Maia Sandu la Erevan: „Integrarea europeană este principalul proiect strategic al Republicii Moldova”

Integrarea în Uniunea Europeană reprezintă cea mai importantă prioritate a Republicii Moldova, a declarat luni președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, înaintea Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat la Erevan, transmite ARMENPRESS, preluat de MOLDPRES.

Maia Sandu a precizat în fața jurnaliștilor că discuțiile din cadrul reuniunii vor viza consolidarea democrațiilor, sprijinul pentru Ucraina și parcursul european al țării.

„Vom discuta despre cum să protejăm mai bine democrațiile noastre. Vom exprima sprijinul nostru pentru Ucraina. Iar Republica Moldova va discuta din nou cu partenerii săi europeni despre parcursul de integrare în Uniunea Europeană. Acesta este cel mai important proiect pentru noi”, a declarat șefa statului.

În același context, Maia Sandu a subliniat rolul Europei în promovarea valorilor democratice și în consolidarea instituțiilor statului de drept.

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum spre Erevan, la reuniunea Comunității Politice Europene

Președinţii Maia Sandu și Nicușor Dan au plecat împreună, cu un avion militar românesc, spre Erevan unde urmează să participe la reuniunea Comunității Politice Europene, relatează TVRMoldova.

În mesaje postate pe reţelele sociale, Maia Sandu a precizat că participă la eveniment alături de Nicușor Dan, în timp ce președintele României a anunțat o serie de reuniuni tematice privind securitatea energetică și amenințările hibride.

Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din peste 40 de state europene și are ca teme centrale securitatea regională, cooperarea politică și consolidarea rezilienței democratice.

Evenimentul este organizat de premierul Armeniei, Nikol Pashinyan.

În cadrul reuniunii, Maia Sandu va avea întrevederi cu lideri europeni privind parcursul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și consolidarea parteneriatelor de securitate.

Ce făceau cei doi ofițeri SIS în Federația Rusă și care este starea lor de sănătate? Răspunsul directorului SIS, Alexandru Musteața

„Ofițerii noștri, tineri, dedicați și patrioți, au mers acolo (în Rusia, n.r.) într-o misiune secretă, ale cărei detalii nu le pot confirma și nu le pot oferi”. Astfel a răspuns directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, la întrebarea despre activitatea ofițerilor de informații moldoveni pe teritoriul Rusiei. Declarația a fost făcută joi seară, 30 aprilie, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chișinău.

„Serviciul, pe lângă faptul că a trecut un proces de reformă, și-a capacitat forțele și posibilitățile de acumulare de informații. Serviciul desfășoară misiuni externe, așa cum fac toate serviciile în această lume, pentru colectare de informații în interesul securității naționale. Ofițerii noștri, doi ofițeri tineri, dedicați și patrioți, au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu le pot confirma și nu le pot oferi. Din păcate, misiunea a eșuat, ei au fost capturați, motiv pentru care noi avem o anchetă internă și o evaluare internă a acestui fapt. Noi am început-o în momentul în care ei (ofițerii SIS, n.r.) au fost capturați. Din start am pornit ancheta internă. Am finalizat 99% din toată evaluarea. Ceea ce a rămas sunt declarațiile lor. Acum că ei sunt acasă, sunt în siguranță, colegii mei o să discute cu ei pentru a crea tabloul – ce s-a întâmplat că această operațiune a eșuat și vom lua o decizie”, a subliniat Alexandru Musteața.

Anchetă care urmează să stabilească cine i-a trădat pe cei doi ofițeri SIS; „E nevoie de o curățenie majoră după Balan”

Autoritățile de la Chișinău trebuie să facă o „curățenie” majoră în cadrul Serviciului Informații și Securitate, dar și în celelalte instituții ale statului, în condițiile în care sunt reminiscențe ale fostelor conduceri care au lucrat pentru interese străine, decât pentru cetățenii RM.

Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, după grațierea spionului KGB Alexandru Balan în schimbul a doi ofițeri SIS încarcerați la Moscova.

„Ar trebui să facem o curățenie destul de importantă în instituțiile statului. SIS-ul ne dă un semnal că trebuie să facem acest lucru, dar asta nu înseamnă că alte instituții ale statului nu ar trebui să fie verificate. Și nu e vorba doar despre integritate, dar și de modul în care se abordează anumiți funcționari de rang înalt la ceea ce numim noi interese de securitate sau interese naționale. Pentru că există foarte multe întrebări și foarte multe reminiscențe ale vechilor conduceri al RM care mai degrabă joacă pentru actor terți, decât pentru cetățenii Republicii Moldova”, a declarat președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs de la București, Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic.

„Spionul Alexandru Balan nu e vechi în relele pe care le-a făcut. A trădat și R. Moldova, și România, și Ucraina. A activat în Ucraina la Ambasada RM și probabil și acolo a trimis informații belarușilor și rușilor. El este valoros pentru Rusia, nu degeaba rușii au insistat anume pe acest schimb. R. Moldova s-a condus de altceva, de salvarea celor doi ofițeri SIS care erau încarcerați la Moscova. Valoarea vieții acestor ofițeri a fost pusă mai sus decât dorința noastră de a-l pedepsi pe Alexandru Balan pentru trădare. Valul de reacții nu a fost întâmplător, se încearcă discreditarea deciziei Maiei Sandu. Noi am salvat doi cetățeni ai RM. Balan de atâția ani lucrează pentru Rusia, deja a spus tot ce a avut de spus. El a încercat să racoleze oameni din România. Altă problemă e dacă RM va atrage concluziile necesare sau nu, să curețe după Alexandru Balan, să vadă listele de oameni pe care el i-a adus în SIS, agenții sub acoperire pe care i-a racolat. El s-a ocupat de racolarea studenților basarabeni din România începând cu anii 2000, unul din ei chiar e deputat în Parlamentul României”, a menționat fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru.

Președintele Comisiei parlamentare securitate și ordine publică, Lilian Carp, a precizat că o anchetă de serviciu urmează să stabilească cine i-a trădat pe cei doi ofițeri SIS care au fost capturați de FSB-ul rusesc.

Fost șef SIS: Rusia ar reține intenționat moldoveni pentru a-i folosi în negocieri, „își creează o monedă de schimb”

Federația Rusă ar reține deliberat cetățeni ai Republicii Moldova pentru a-i utiliza ulterior în negocieri politice, inclusiv într-un posibil schimb pentru bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susține fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Valentin Dediu, transmite TVR Moldova, citat de Nokta.

Potrivit acestuia, inițiativa unor astfel de schimburi nu ar veni din partea Chișinăului, ci de la Moscova. Dediu afirmă că moldovenii sunt reținuți sub diverse pretexte, nu pentru spionaj, ci pentru încălcări minore, cum ar fi probleme la frontieră sau alte abateri, pentru a se acumula un „număr critic” de persoane care să poată fi ulterior utilizate în negocieri.

Totodată, fostul șef SIS susține că ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, „pregătește deja terenul” pentru un astfel de scenariu.

În același context, Dediu afirmă că Moscova ar încerca să promoveze narativul potrivit căruia Republica Moldova ar fi implicată în războiul împotriva Rusiei, de partea Ucrainei. „Există anumite semne în acest sens”, a subliniat acesta.

„Afirmația că Bălan ar fi lucrat pentru serviciile de la Minsk, nu pentru cele ale Moscovei e narativ de propagandă”

Schimbul de deținuți în urma căruia au fost repatriați doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, concomitent cu eliberarea lui Alexandru Bălan, este evaluat de analistul de securitate Mihai Isac, într-un interviu acordat RFI, drept un episod relevant, care reprezintă „o dovadă a respectării de către Republica Moldova a angajamentului față de orice ofițer care depune jurământul de credință. Este, în același timp, o victorie pentru Republica Moldova”.

„Faptul că Republica Moldova a făcut parte din acest schimb arată respectul de care se bucură la nivelul comunității occidentale de informații”, declară Isac.

De asemenea, „Faptul că România a acceptat transferul domnului Bălan către Chișinău arată nivelul de cooperare dintre statele partenere”.

„Speculațiile potrivit cărora acest schimb ar fi fost o greșeală sunt, în esență, speculații politice… Cei care contestă schimbul o fac fie din motive politice, fie din motive ce țin de susținerea intereselor Federației Ruse”, mai spune Mihai Isac în interviul de la RFI.

Alte declarații ale analistului de securitate, senior editor la Karadeniz Press:

„Este important ca ofițerii statului, indiferent de instituție — armată, poliție sau SIS — să știe că Republica Moldova va face tot ceea ce este posibil pentru a-i aduce acasă în situații critice”, subliniază Mihai Isac.

„Dosarul penal deschis în România rămâne activ, ceea ce îi limitează semnificativ mobilitatea internațională în spațiul UE.”

„Memoriul privind libertatea presei”: Mass-media din R. Moldova continuă să activeze într-un mediu fragil

Mass-media din R. Moldova continuă să activeze într-un mediu „marcat de probleme serioase”, în pofida unor evoluții legislative și a măsurilor instituționale adoptate. Este una dintre concluziile din „Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova”, publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, relatează agora.md.

Memoriul constată că, în perioada  3 mai 2025 – 3 mai 2026, condițiile de activitate și siguranța jurnaliștilor au degradat în țara noastră, în special pe fundalul hărțuirii online și al intimidărilor legate de reflectarea subiectelor politice sensibile.

Indicatorul privind securitatea jurnaliștilor a regresat semnificativ, fiind atestate creșterea frecvenței și diversificarea actelor de intimidare, precum și răspunsul insuficient al autorităților prin mecanisme de protecție. Gravitatea fenomenului este confirmată și de Fundația Justice for Journalists și Asociația P resei Independente, care au raportat 97 de atacuri asupra reprezentanților media în Republica Moldova în 2025, cel mai mare număr înregistrat de la începutul monitorizării în 2017.

Au persistat și problemele privind accesul presei la procesele de judecată, fiind raportate mai multe cazuri de îngrădire a accesului jurnaliștilor la ședințe publice de interes public major.

CALCULE | Salariile de pe malul drept al Nistrului, duble față de cele achitate în regiunea transnistreană

Salariul mediu lunar achitat în prezent pe malul stâng al Nistrului este de peste două ori mai mic decât cel de pe malul drept. Estimările indică, pentru anul 2026, o retribuție medie de 17.174 de lei pe malul drept și de 8.004 lei în stânga Nistrului, susține expertul economic Veaceslav Ioniță, relatează Moldova1.

Dacă, în 2015, salariul mediu lunar era de 4.538 de lei pe malul drept și de 6.455 de lei pe malul stâng, anul trecut salariul mediu a ajuns la 15.472 de lei pe malul drept și 7.858 de lei în regiunea transnistreană, a subliniat expertul.

Totodată, pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, a crescut substanțial numărul de salariați cu venituri mari. Dacă, în 2015, erau 3.800 de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro lunar, în 2020 erau deja 26.100, dintre care 1.400 aveau salarii de peste 2.000 de euro.

În 2025, numărul acestora a ajuns la 122.6 mii, dintre care 16.200 au salarii mai mari de 2.000 de euro pe lună.