Republica Moldova: războiul pentru biserici, mișcări pe frontul politic transnistrean și scandalul grațierilor

Decret prezidențial // Nouă demnitari separatiști transnistreni, inclusiv fostul șef al ”MAI” de la Tiraspol, lipsiți de cetățenia R. Moldova

Nouă persoane care au deținut și continuă să dețină funcții în cadrul regimului separatist transnistrean au fost lipsiți de cetățenia R. Moldova printr-un decret semnat de președintele Maia Sandu. Printre ei se numără și Ruslan Mova, fostul așa zis ministru de interne de la Tiraspol, relatează deschide.md.

Mova a fost numit în funcție în 2016, când Vadim Krasnoselski s-a instalat în fruntea regimului separatist transnistrean. Cunoscut drept unul dintre cei mai influenți membri ai așa zisului executiv de la Tiraspol, a fost demis de Krasnoselski în 2021. Deși atunci nu s-a vorbit despre motivele din spatele deciziei, Mova era văzut drept un posibil contracandidat al liderului transnistrean la viitoarele alegeri prezidențiale din regiunea separatistă.

Un alt figurant al decretului semnat de Maia Sandu este și Vladislav Juc, care a ocupat anterior funcția de așa zis viceministru al justiției în regiunea separatistă. Pe listă se mai află așa zisul deputat al sovietului suprem de la Tiraspol, precum și alți foști și actuali pretinși legislatori transnistreni.

Primele negocieri în formatul „1+1”, după aproape un an: reprezentanții Chișinăului merg la Tiraspol

Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană se vor întâlni joi, 26 februarie. Informația, care a fost raportată pentru prima dată de autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului, a fost confirmată de Biroului politici de reintegrare pentru NewsMaker. Aceasta va fi prima întrevedere în formatul „1+1” în aproape un an.

Potrivit administrației nerecunoscute a regiunii transnistrene, întâlnirea va avea loc la sediul OSCE din Tiraspol.

Vitalii Ignatiev, șeful instituției responsabile de „relații externe” din regiune, va reprezenta Tiraspolul. După discuții, acesta va face declarații de presă.

Deocamdată nu se cunoaște subiectele care vor fi abordate în cadrul întrevederii.

Amintim că ultima întrevedere în formatul „1+1” dintre negociatorii Chișinăului și Tiraspolului a avut loc în aprilie 2025. Atunci, după aproape patru luni de blocaj și două tentative eșuate de reluare a dialogului, la Tighina s-au întâlnit așa-zisul „ministru de Externe” al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, și vicepremierul pentru Reintegrare de la acea vreme, Oleg Serebrian.

Tiraspolul revine la plata salariilor în tranșe, pe fondul declinului economic

Întreprinderile industriale staționează, exporturile s-au prăbușit, starea de urgență în economie a fost prelungită, situația din sectorul energetic este incertă. Sunt probleme care au determinat așa-numitele autorități din regiunea transnistreană să dispună achitarea eșalonată a salariilor, relatează Europa Liberă.

Autoritățile de facto de la Tiraspol au decis că, începând cu luna martie și până la sfârșitul anului 2026, salariile „bugetarilor” vor fi achitate în două tranșe. Decizia survine la scurt timp după ce, pe 16 februarie, sovietul suprem – pretinsul organ legislativ al regiunii transnistrene – stabilise că salariile vor fi plătite „nu mai rar decât o dată pe lună”. Noua „procedură specială”, potrivit Tiraspolului, nu se referă la plata pensiilor și a indemnizațiilor.

Chișinău: Dosarul expulzării profesorilor turci, redeschis. Curtea de Apel a anulat amenda derizorie aplicată fostului director SIS

Curtea de Apel Chișinău a trimis spre rejudecare, în prima instanță, dosarul expulzării profesorilor turci în care este vizat fostul director al Serviciului de Informații și Securitate. Vasile Botnari a scăpat doar cu o amendă penală, după ce șapte profesori au ajuns în închisorile din Turcia. Potrivit Asociației Promo-Lex,”decizia marchează un pas important în combaterea impunității și asigurarea unui remediu efectiv pentru cetățenii turci, expulzați în 2018 din R.Moldova”, relatează RFI.

Magistrații Curții de Apel Chișinău au admis recursul formulat de Galina Tufekci, soția unui profesor turc expulzat acum opt ani, și a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care ex-directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, fusese sancționat doar cu o amendă penală.

Asfel, dosarul este remis spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, într-un alt complet. Magistrații urmează să se pronunțe în ceea ce privește individualizarea pedepsei și aspectele civile ale cauzei.

Jardan: Peste 800 de biserici-monument ar putea reveni în posesia statului. „Așteptăm decizia CSJ”

Peste 800 de biserici cu statut de monument istoric din R. Moldova ar putea reveni în posesia statului, relatează agora.md. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a precizat că așteaptă decizia Curții Supreme de Justiție și că ar putea urma un proces de evaluare a stării monumentelor.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a recunoscut că, în prezent, ministerul nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de monumente religioase și a subliniat necesitatea unei evaluări a stării edificiilor.

O să fiu sincer, noi ca și minister nu avem capacitatea de a administra 800 de monumente. Acum trebuie să facem și evaluarea, să vedem starea lor. Vă închipuiți aici câte resurse sunt necesare. Discutăm, sunt mai multe soluții, dar așteptăm decizia finală a CSJ, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că subiectul este unul „delicat” și „foarte complicat”, deoarece există pericolul apariției unor conflicte sociale. Jardan a susținut că cel mai benefic ar fi ca fiecare comunitate să aleagă în mod individual la care mitropolie dorește să adere.

Nicolae Șepeli își va ispăși pedeapsa pentru trafic de droguri: Decretul de grațiere a fost revocat

Recrutorul presupușilor asasini, angajați să omoare persoane publice din Ucraina, va relua executarea pedepsei pentru trafic de droguri, de care fusese grațiat acum patru ani, relatează TV8.md. Decizia vine după ce, săptămâna trecută, Maia Sandu a revocat decretul de grațiere a lui Nicolae Șepeli, în urma reținerii sale. Potrivit ministrului Justiției, cazul va fi analizat de o comisie specială, care va stabili cât din termenul rămas va trebui ispășit.

„Decretul a fost emis în 2022, în baza recomandărilor Comisiei de Grațiere, fapt cunoscut de către noi toți. Dar este important să înțelegem două elemente – dacă astăzi persoana comite fapte infracționale, desigur că acestea vor fi investigate. Și este necesar să facem o distincție esențială de faptul că grațierea se acordă în bază a informației și evaluării disponibile la momentul deciziei. La momentul de față, odată cu revocarea, adică nu se anulează, se revocă decretul, am menționat supra, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoarea”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

Expert, despre cazul Șepeli: „La capitolul revocarea grațierii, nu avem nicio reglementare”

Precedentul lui Nicolae Andrei Șepeli readuce în prim-plan vulnerabilitățile mecanismului de acordare și revocare a clemenței prezidențiale. Expertul în justiție, Alexandru Bot, semnalează lacune legislative în procesul de acordare a clemenței și sugerează o revizuire a cadrului legal pentru a asigura rigoarea deciziilor de revocare.

„Există în Codul administrativ o prevedere destul de vagă, care spune că, în condițiile în care se depistează anumite circumstanțe ulterioare pentru interesul public, poate fi revocat acest act administrativ favorabil, precum este grațierea. Însă înțelegerea clară a acestei norme noi nu o avem nici definită de practica judiciară, precum hotărâri explicative ale Curții Supreme de Justiție, dar nici de o lege de interpretare a Codului Administrativ, ca să înțelegem că Președinția a acționat într-un teren absolut legal”, a declarat Alexandru Bot, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Sergiu Palihovici (USM): Reforma administrativ-teritorială nu trebuie să depășească „limita de suportabilitate” a societății

Invitat la RFI, Sergiu Palihovici, directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, susține necesitatea reformei administrativ-teritoriale, dar avertizează că aceasta trebuie implementată cu prudență și cu un nivel ridicat de acceptabilitate. În lipsa acesteia, dar și a unei comunicări clare și a unei explicări susținute a beneficiilor reformei, nemulțumirea publică riscă să fie exploatată politic — așa cum s-a întâmplat după reforma precedentă din 1998.

El atrage atenția că, dincolo de necesitatea coeziunii, reforma nu trebuie să depășească „limita de suportabilitate” a societății, pentru a nu genera costuri politice și sociale pe alte dosare strategice, cum ar fi aderarea europeană.

Palihovici propune ca, după finalizarea procesului de amalgamare voluntară, să fie reorganizate primăriile cu mai puțin de 1000 de locuitori — aproximativ 35–40% din total, adică circa 350 de primării. Un asemenea prag ar putea asigura un nivel suficient de acceptare și ar impulsiona procesul voluntary, crede el.

Întrebat dacă Republica Moldova este supragmentată administrativ, Palihovici a răspuns tranșant: „Da, Republica Moldova este fărâmițată din punct de vedere administrativ-teritorial”. El a explicat că actuala structură este, în mare parte, moștenită din perioada sovietică și că, după reforma din 1998, „în 2003, practic, ne-am întors la vechea organizare administrativ-teritorială, foarte asemănătoare cu cea moștenită din perioada sovietică”.