Republica Moldova, speranțe la Eurovision

Eurovision Song Contest 2026: Satoshi deschide astăzi prima semifinală cu „Viva, Moldova!” 

Republica Moldova intră în această seară în competiția Eurovision Song Contest 2026, unde Satoshi va evolua în prima semifinală cu piesa „Viva, Moldova!”, fiind primul artist care urcă pe scenă la Viena.

Republica Moldova revine în această seară pe scena Eurovision Song Contest 2026, unde artistul Satoshi va evolua în prima semifinală a concursului cu piesa „Viva, Moldova!”.  Interpretul va deschide show-ul de la Wiener Stadthalle din Viena, fiind primul concurent care va urca pe scenă în competiția din acest an.

„Prin talent, energie și autenticitate, un tânăr artist duce numele Republicii Moldova pe scena Eurovision și în fața a milioane de oameni din întreaga lume. „Viva, Moldova!” este o stare de spirit și o invitație de a crede în noi. Îți ținem pumnii, Vlad! Iar tuturor moldovenilor de acasă și din diasporă – hai să fim uniți și să susținem Republica Moldova în această seară”, a transmis premierul Alexandru Munteanu.

Deschiderea oficială a competiției a avut loc duminică seară, iar marți și joi sunt programate cele două semifinale de la ora 22.00. La fel și finala, sâmbătă, tot de la 22.00.

În 2026, Eurovision marchează 70 de ani de la prima ediție, iar Republica Moldova se află la cea de-a 20 participare.

În 2025, R. Moldova revine la Eurovision după o pauză de un an. În 2025 R. Moldova nu a participat la Eurovision.

Veaceslav Platon a obținut o nouă amânare în cazul extrădării sale din Marea Britanie 

Judecătoria Westminster din Marea Britanie a amânat pentru a doua oară examinarea cererii Republicii Moldova privind extrădarea omului de afaceri Veaceslav Platon. Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a spus pentru Europa Liberă că ședințele au fost amânate pentru sfârșitul lunii iulie 2026.

Instanța de la Londra urma să înceapă audierile pe fond în dosarul extrădării lui Veaceslav Platon. Aceasta a fost solicitată de autoritățile de la Chișinău, care spun că el ar fi fost implicat într-o schemă de spălare de bani în proporții deosebit de mari în perioada 2010-2014.

Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a spus că ședințele au fost amânate pentru sfârșitul lunii iulie 2026, la solicitarea lui Platon și a avocaților săi britanici.

Platon, care pledează nevinovat, a spus Europei Libere că avocații au nevoie de timp ca să traducă informațiile pe care le-a transmis ca aceștia să pregătească poziția apărării. El nu a precizat despre ce fel de materiale este vorba, dar a menționat că ele datează începând cu anul 2009.

„Este un volum mare de informații în care procurorii din R. Moldova plutesc până acum și nu pot să se clarifice. Dar închipuiți-vă, cum e pentru englezi, care trebuie să le traducă pe toate”, a spus businessmanul.

Virgiliu Pâslariuc, la RFI, despre 9 mai în Republica Moldova: „Se produce, treptat, o regândire a semnificației acestei date”

Istoricul și deputatul PAS, Virgiliu Pâslariuc, a declarat, într-un interviu acordat RFI, că amploarea manifestărilor dedicate zilei de 9 mai în registru sovietic și imperial scade de la an la an, pe măsură ce tot mai mulți oameni înțeleg că „proiectul european oferă o perspectivă de viitor, în timp ce Rusia propune doar o întoarcere spre trecut”. 

Republica Moldova a marcat ziua de 9 mai prin ceremonii oficiale și evenimente comemorative organizate la Chișinău, inclusiv la Memorialul „Eternitate”. La Chișinău au fost prezenți, în ajun, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, iar președintele Ciprului, stat care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a sărbătorit alături de moldoveni Ziua Europei.

În mesajul său public, președinta Maia Sandu a făcut apel la separarea comemorării eroilor celui de-al Doilea Război Mondial de glorificarea regimului sovietic. În același timp, la Memorialul „Eternitate” au fost observate simboluri sovietice purtate de o parte dintre participanți, într-un context care readuce periodic în dezbatere felul în care este interpretată această dată în societatea moldovenească.

În interviul acordat RFI, Virgiliu Pâslariuc afirmă totuși că societatea moldovenească începe treptat să privească diferit această dată, mai ales după războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

„Se produce, treptat, o regândire a semnificației acestei date. Dintr-o zi care inițial era văzută ca un act de comemorare, de sărbătorire a păcii care a încheiat cel mai sângeros război din istoria umanității, după 24 februarie 2022 ea s-a transformat, de fapt, într-un simbol al imperialismului rus,” , spune istoricul. „Oamenii încep să înțeleagă că ceea ce propune astăzi Rusia nu mai este un proiect pentru viitor, ci unul îndreptat exclusiv spre trecut”.

Întrebat de ce Republica Moldova nu adoptă o interpretare similară statelor baltice, unde 9 mai este văzut drept începutul ocupației sovietice, Pâslariuc afirmă că societatea moldovenească este „mult mai divizată”, iar astfel de transformări nu pot fi impuse „de sus în jos”, ci trebuie asumate gradual, prin reconciliere și consens social.

Victoria confiscată: de la memoria războiului la fascismul putinist 

Secolul XX a demonstrat că cele mai mari crime nu sunt comise neapărat de monștri, ci de societăți întregi care ajung să creadă în mituri politice absolute. Atunci când statul devine obiect al credinței colective, iar violența este prezentată ca instrument al „mântuirii” istorice, oamenii obișnuiți pot participa la barbarie fără să mai conștientizeze că participă la rău, relatează cotidianul.md.

În regimurile autoritare, memoria războiului, în loc să funcționeze ca avertisment privind propriul potențial de autodistrugere, este transformată în instrument de legitimare politică și în sursă pentru construirea unor mituri reacționare, militariste și revanșarde. Trauma colectivă este reinterpretată nu pentru a preveni repetarea tragediei, ci pentru a justifica cultul forței și mobilizarea permanentă împotriva unui „dușman” care trebuie învins.

Cine este acest dușman nici nu mai contează prea mult: evreii, rromii și homosexualii pentru Germania nazistă; „dușmanii poporului” pentru stalinism; iar pentru Kremlinul de astăzi – Ucraina, NATO sau întreaga lume occidentală.

Alegerile locale noi de duminică de la Orhei și Taraclia sunt văzute de experți drept un test important. Ion Tăbârță: „Orheiul este strategic atât prin numărul mare de alegători, cât și prin apropierea de Chișinău” 

Alegerile locale noi de duminică de la Orhei și Taraclia sunt văzute de experți drept un test important pentru influența rețelei lui Ilan Șor în teritoriu și pentru capacitatea autorităților de a limita implicarea structurilor asociate acestuia în procesele electorale, transmite Radio Chișinău.

Analiștii susțin că miza este una politică și strategică, mai ales la Orhei, considerat mult timp „fieful” lui Șor, unde mai mulți candidați ar avea legături cu gruparea oligarhului. În același timp, scrutinul este privit și ca un indicator pentru viitoarele confruntări electorale și pentru influența partidelor pro-europene în teritoriu.

Expertul în politici publice de la WatchDog, Valeriu Pașa, susține că alegerile locale noi din Orhei și Taraclia se desfășoară pe fundalul reformei administrativ-teritoriale și al influenței continue a rețelei lui Ilan Șor. Potrivit lui, la Orhei mai mulți candidați, inclusiv independenți, ar avea legături cu gruparea Șor, iar rețeaua acesteia continuă să funcționeze prin mobilizarea activiștilor și susținerea electorală din teritoriu.

Prejudiciu de 5,2 miliarde de lei, recuperare de 0,01 %. De ce statul nu-i poate lua averea lui Ilan Șor

La trei ani după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare și la achitarea unui prejudiciu de peste 5,2 miliarde de lei, din averea lui Ilan Șor s-au recuperat doar 541 de mii de lei (!!!) sau 0,01 % din toată datoria, relatează zdg.md. Mai multe bunuri ale oligarhului fugar la Moscova, înregistrate pe numele lui sau al altor persoane, au fost puse sub sechestru, dar scoaterea lor la licitații pentru a fi vândute, pentru ca banii să fie transmiși în buget, este îngreunată de numeroasele contestații depuse de avocatul lui Șor în instanțe. Până în aprilie 2026 s-a reușit vânzarea unui singur automobil, o Volgă sovietică, iar la câteva licitații organizate de executorul judecătoresc nu s-au prezentat cumpărători. 

Dar chiar și dacă ar fi să fie vândute integral bunurile puse sub sechestru prin deciziile anterioare ale instanțelor de judecată, valoarea totală a acestora ajunge abia la 10 la sută din prejudiciul stabilit de instanță. Executorul judecătoresc care gestionează cazul susține că bunurile vor fi reevaluate și prețul lor de vânzare ar putea fi mai mare, iar autoritățile afirmă că sunt în căutarea altor active ale lui Șor aflate peste hotarele R. Moldova.

Între timp, procesul de recuperare a fost pus pe pauză pentru cel puțin un an. În iunie 2025 s-a decis înlocuirea creditorului – Banca de Economii, aflată în proces de lichidare, a fost înlocuită cu Ministerul Finanțelor, iar în iunie 2026, schimbarea, contestată și ea în instanță de către avocatul lui Șor, ar urma să fie examinată la Curtea de Apel Centru. 

Taraclia după Șor: cine și cum luptă pentru funcția de primar

Alegerile anticipate pentru funcția de primar al orașului Taraclia vor avea loc pe 17 mai. În cursă participă 7 candidați – 4 independenți și 3 reprezentanți ai partidelor. Dar, așa cum se întâmplă adesea în politica moldovenească, independența multora dintre ei este mai degrabă teoretică. O parte dintre candidați au în spate o lungă serie de foste partide, alianțe politice și legături, inclusiv cu gruparea lui Șor, potrivit analizei realizate de jurnaliștii de la Nokta.

Mandatul viitorului primar va fi scurt — aproximativ un an și jumătate. Dar tocmai această perioadă poate deveni o rampă de lansare înaintea alegerilor din 2027, când țara va trece, probabil, la o nouă etapă a reformei administrativ-teritoriale. Și atunci nu va mai fi vorba doar de primăria unui oraș mic, ci de o perspectivă politică mai importantă.

De ce Taraclia își alege din nou primarul

Alegerile anticipate pentru funcția de primar al orașului Taraclia au fost declanșate de demisia lui Veaceslav Lupov — omul de încredere al fugarului Ilan Șor, care a condus primăria timp de aproximativ șase ani. În decembrie 2025, Șor a anunțat că renunță la „proiectele” din Moldova și că își retrage sprijinul acordat candidaților săi. Lupov a părăsit funcția, iar în Orhei, primăria a fost părăsită în același timp de Tatiana Cociu.

Cum s-a înrădăcinat Șor în Taraclia

Ilan Șor a ajuns în Taraclia chiar mai devreme decât în Găgăuzia. În noiembrie 2019, candidatul său, Veaceslav Lupov, a câștigat alegerile locale și a preluat conducerea primăriei.

Legătura lui Lupov cu Șor își are rădăcinile în furtul miliardului. Fostul primar al Taracliei figurează în primul raport al companiei britanice Kroll, angajată de autoritățile din Moldova pentru a investiga schemele de mișcare a banilor în cadrul fraudei bancare din perioada 2012–2014. În raport, el este numit membru al grupului lui Șor, care deținea 4,6% din acțiunile Unibank — una dintre cele trei bănci jefuite. În plus, Lupov deținea o companie care ar fi obținut împrumuturi de milioane de lei de la toate cele trei bănci și deținea acțiuni la Banca Socială, pentru achiziționarea cărora a contractat împrumuturi în valoare de peste 20 de milioane de lei.

Pretinsele autorități din stânga Nistrului adună donații pentru salarii și pensii

Un fond de sprijin social, numit „Împreună”, a fost creat de pretinsele autorități din stânga Nistrului. Scopul fondului ar fi atragerea mijloacelor financiare pentru achitarea salariilor, pensiilor, indemnizațiilor și prestarea altor plăți sociale. În acest context, așa-numitul prim-ministru al regiunii, Alexandr Rozenberg, a făcut apel la locuitorii și mediul de afaceri din stânga Nistrului, relatează agora.md.

CITEȘTE ȘI

Republica Moldova, războiul limbilor din Parlament