Revoluţia egipteană a fost furată. Generalii luptă împotriva propriului popor

Militarii şi poliţiştii egipteni, acţionând la comanda Consiliului Suprem al Forţelor Armate, au ucis, marţi, alţi patru protestatari din piata Tahrir, în încercarea de a evacua centrul oraşului. Cel puţin 13 civili au fost ucişi începând de vineri, atunci când au debutat protestele, iar cele mai şocante imagini îi prezinta pe militari batând cu cruzime femei.

Egiptenii protestează împotriva noului guvern, condus de Kamal el-Ganzouri, fost premier în timpul preşedinţiei lui Hosni Mubarak, în perioada 1996-1999. El-Ganzouri a fost si vicepremier, ministru al Planificării şi guvernator de provincie, în timpul preşedintelui Anwar Sadat. Fostul premier, Essam Sharaf, a fost şi el ministru în timpul regimului Mubarak.

Maha Azzam, membru Chatham House, declară pentru Deutsche Welle că violenţele sunt rezultatul dorinţei disperate a generalilor din Consiliul Suprem al Forţelor Armate de a se menţine la putere, după ce populatia nu mai vede in armata un garant al cuceririlor Primăverii Arabe. „Pentru că le este frica că ar putea fi traşi la răspundere pentru moartea protestatarilor, ei merg mai departe”, spune Maha Azzam.

Într-o ţară în care peste 40% din populaţie traieste cu până în doi dolari pe zi, armata a reprezentat o salvare de la sărăcie, fără a mai pune în calcul impunitatea de care militarii s-au bucurat pe parcursul regimului Mubarak şi al stării de urgenţă, decretată în urmă cu mai bine de 30 de ani. Casta militarilor, din care făcea parte şi Hosni Mubarak, doreşte păstrarea puterii. Actualul premier, în vârstă de 78 de ani a fost numit de maresalul Tantawi, şi el octogenar. Ambii au făcut parte din guvernele regimului Mubarak.

„Nu stiu care este scopul armatei. Nu ştiu ce încearcă să facă pentru a ieşi din această situaţie, dar sunt sigur că este confuzie în rândurile ei. Nu ştiu cum să conducă o ţară. Nu au experienţa politică”, spune jurnalistul Muhammad Mansour.

Washingtonul a condamnat violenţele comise de armată. „Degradarea sistematică a femeilor egiptene dezonorează revoluţia, statul şi uniforma şi nu este demnă de oamenii de onoare”, a declarat secretarul de Stat Hillary Clinton. Însă, pe de altă parte, regimul Mubarak şi armata au fost garanţii respectării acordului de pace cu Israelul, din 1979, care stă la baza păcii in Orientul Mijlociu in ultimele decenii, iar SUA au oferit ajutoare de 60 de miliarde fostului regim, de 1,3 miliarde de dolari celui actual, iar alte state occidentale au furnizat echipamente militare armatei egiptene.

Situaţia este complicată de alegerile parlamentare în desfăşurare. După primul tur, partidul Fraţilor Musulmani a obţinut deja peste 40% din voturi, iar islamiştii radicali şi-au asigurat deja prezenţa în parlament. Al doilea tur de scrutin a avut loc în urmă cu o săptămână, iar ultimul va avea loc în ianuarie. Alegerile prezidenţiale ar putea avea loc în iulie 2012, cum reiese dintr-un acord între regimul militar şi partidele politice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.