Riscurile la adresa ratei de schimb a leului, ridicate. De vină sunt conflictul din Orientul Mijlociu și criza internă

Rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85 la sută în mai, de la 9,87 la sută în martie, arată minuta ședinței Consiliului de Administrați al Băncii Naționale a României din 8 iulie, publicată luni, 20 iulie.

Motivul? Creșterile semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și sub impactul ascensiunii cotației petrolului și ca efect al majorării chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului. CORE 2 ajustat s-a mărit ușor în ambele luni, până la 8,5 la sută în mai, de la 8,2 la sută în martie.

Creșterea subcomponentelor non-alimentare

Descreșterea dinamicii prețurilor alimentelor procesate a fost contrabalansată ca impact de creșterile înregistrate de subcomponentele non-alimentare, mai pronunțate în cazul serviciilor și survenite după două luni de scădere, au remarcat membrii Consiliului.

Influențele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflației au venit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri. De asemenea, au scăzut cotațiile unor mărfuri agroalimentare și a slăbit cererea de consum.

Membrii CA al BNR au făcut referiri la mica creștere consemnată de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum în intervalul aprilie-mai 2026. Această creștere urmează scăderii notabile din trimestrul I, mai cu seamă la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor.

Totodată, anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut în jumătatea superioară a intervalului țintei în trimestrul II, în condițiile unei descreșteri graduale în aprilie-mai, succedată de o reajustare în sens ascendent în iunie.

Puterea de cumpărare a scăzut

Puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească în prima lună a trimestrului II, în corelație cu prelungirea trendului descrescător al variației veniturilor populației. Totul, în contextul în care rata anuală a inflației a crescut pe palierul de două cifre.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025. Evoluția va face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.

S-a observat, totodată, că în raport cu perioada similară a anului trecut, economia a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2 la sută în precedentele trei luni. Totul, sub impactul accentuării contracției în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației, precum și ca efect al măririi aportului negativ al variației stocurilor.

Deficitul balanței comerciale și-a moderat contracția

În același timp, formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, iar evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist. Dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunțată în raport cu trimestrul precedent.

Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a moderat contracția față de aceeași perioadă a anului anterior, însă deficitul de cont curent și-a accentuat-o, beneficiind de influențele ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

Piața muncii și-a încetinit descreșterea

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că efectivul salariaților din economie și-a încetinit descreșterea în aprilie față de precedentele trei luni și și-a stopat-o în termeni anuali. Rata șomajului BIM s-a menținut cvasi-constantă pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce în trimestrul anterior s-a mărit la o valoare medie de 6,4 la sută. Rata locurilor de muncă vacante a stagnat.

La rândul lor, sondajele de specialitate aferente trimestrului II 2026 relevă scăderea pe mai departe a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Aceste evoluții sugerează prelungirea tendinței de detensionare a pieței muncii în perspectivă apropiată, au semnalat membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit sensibil trendul descendent în aprilie 2026.

Incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forța de muncă rămân totuși ridicate, au apreciat membrii Consiliului. Ei au făcut referire la nivelurile recente ale ratei anuale a inflației și ale așteptărilor inflaționiste, precum și la majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026.

De asemenea, au luat în calcul decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.

Incertitudini din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Au fost evidențiate însă în mai multe rânduri influențele din incertitudini și costuri generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, măsurile de consolidare fiscală incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public au impact asupra cererii de consum și asupra veniturilor și activității investiționale a firmelor.

Totodată, au fost reiterate riscurile induse pe mai departe de tensiunile comerciale globale și de schimbările structurale produse pe anumite piețe, precum și implicațiile recursului crescut la angajați extracomunitari și ale extinderii digitalizării și automatizării.

Criza internă reduce randamentul titlurilor de stat

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut relativ constante și în a doua jumătate a trimestrului II 2026.

Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ajustarea descrescătoare, într-un ritm totuși lent și pe o traiectorie moderat sinuoasă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul situației politice interne și al incertitudinilor asociate.

Cursul leu/euro și-a anulat corecția descendentă. Raportul leu/dolar, în creștere

În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, și a rămas apoi cantonat pe noul palier, doar ușor inferior celui pe care a urcat în primele zile din mai.

Raportul leu/dolar s-a menținut pe traiectoria general crescătoare pe care s-a reînscris în a doua jumătate a lui aprilie, în condițiile accentuării la mijlocul lunii mai a trendului de apreciere a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului. Ei au evocat:

• fluctuația aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore,
• deficitele gemene încă mari,
• incertitudinile generate de situația politică internă.

Din această perspectivă a fost subliniată din nou importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE. Acest plan ar fi de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.

Rata inflației s-a redus în iunie

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a previzionat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.

Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflației la 10,3 la sută în iunie și scăderea ei ulterioară până la 5,5 la sută în decembrie 2026 și la 2,7 la sută în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflației în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condițiile influențelor venite recent îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuințele de stat, au remarcat membrii Consiliului.

Redresare ușoară a activității economice

Referitor la viitorul apropiat al poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026, și mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.

Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.

S-a arătat că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global. Acestea acționează pe mai multe căi asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor.

Este astfel afectată dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Absorbția fondurilor europene și a PNRR, esențiale

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale. Ele ar fi de natură să contrabalanseze efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR pentru stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută. Totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.