România a ratat șansa să devină hub energetic regional

Profesorul Dan Ioan Gheorghiu, director la ISPE, susține că România a ratat în urmă cu câțiva ani șansa de a deveni hub energetic regional iar la cum arată situația acum acest deziderat al țării noastre nu va fi îndeplinit niciodată. ”După părerea mea România a ratat acest obiectiv de a deveni hub energetic în anii 2013-2014. Atunci erau mult mai multe premize de a deveni hub energetic. Aveam proiectul Nabucco, aveam proiectul de interconectare pe cablu submarin cu Turcia, aveam proiectul AGRI, aveam o emulație privind interconectarea rapidă pe energie electrică și pe gaze cu Republica Moldova, aveam proiectul de interconectare cu Serbia și a treia interconectare cu Ungaria. Deci eram într-o situație în care, prin niște decizii care s-au luat la vremea respectivă, puteam să le ducem mai departe”, a spus Gheorghiu în cadrul Conferinței România – Hub Energetic European, organizată de Cotidianul.

Gheorghiu a ținut să precizeze că azi nu mai crede în acest hub energetic. ”Și am să vă spun de ce nu cred. În primul rând, singura realizare pe care o avem în momentul de față este această interconectare pe gaze între România și Republica Moldova, care este într-adevăr un proiect început în 2012 și  care a continuat și astăzi. Dar este singura realizare. În rest, gradul de conectare al României pe energie electrică este de 7%, cel mai mic din lume UE. Să presupunem că se face interconectarea cu Serbia, atunci gradul de interconectare crește la 9% ceea ce este nesemnificativ în ideea de a devini un hub energetic. Maximum de import pe care îl poate face astăzi România, prin Transelectrica, este la nivel de 2.000 de megawați. Dacă vă uitați la ce se întâmplă în fiecare zi atunci când nu bate vântul,  importăm între 1.300 și 1.700 de megawați. Deci mai avem o foarte mică diferență. Asta în condițiile în care funcționează cărbunele. În continuare noi ne vom baza pe acest cărbune și el nu poate fi oprit așa dintr-o dată pentru că poluează. Într-adevăr, cărbunele este un mare poluator însă și presiunea pusă pe umerii țărilor care se bazează pe cărbune de către Uniunea Europeană prin aceste certificate de CO2 nu mi se pare corectă. Am plecat de la un preț de 3,5-4,5 euro pe tonă de CO2 emisă în producția de energie electrică de către centrale pe cărbune și astăzi de dimineață era 53,5. Povara este așa de mare încât toți banii pe care îi câștigă companiile trebuie să se ducă pe niște hârtii. Ele nu se mai pot dezvolta, nu mai pot face nimic. Normal că te obligă să te oprești dar asta nu este o soluție pentru că atâtea guverne nu au fost în stare să ia niște decizii la vremea respectivă, și asta vorbesc în ultimii șase-șapte ani, pentru a trece la acest clean call technology cu tot ce înseamnă cheltuieli, ca să le dea o șansă și centralelor pe cărbune și minerilor”, a spus Gheorghiu.

Reprezentantul ISPE a vorbit apoi despre zona de regenerabile.

”Acuma noi încurajăm regenerabile și foarte bine facem. Și eu sunt pentru a încuraja aceste regenerabile dar în momentul în care le-am dat drumul și am facilitat construcția de parcuri eoliene, de fotovoltaice, noi nu avem cu ce să facem backup la ele, iar acest backup ne omoara pentru că astăzi România face backup în momentul în care nu bate vântul sau sunt zile întunecate. Și stăm tot cu centralele pe cărbune, ceea ce este total  împotriva la tot ceea ce am învățat noi și facultate și în experiența pe care am căpătat de-a lungul timpului. De aceea gazul este obligatoriu să fie combustibilul de tranziție însă nici gazul nu mai este atractiv la acest preț al certificatelor de CO2. Pentru că dacă luăm tona de CO2 la 53,5 gazul, trebuie să se plătească o treime din ea, deci aproape 18. Ăsta este prețul pe care va trebui să îl plătească pe tonă de CO2 produsă o centrală cu ciclu combinat de ultimă generație, modernă, cum vreți dumneavoastră. Și trebuie mare atenție pentru că în toate studiile de fezabilitate făcute de institul nostru, ISPE, am avut ca referință tona de CO2 undeva la 7-8 euro Deci va trebui să reluăm tot ce am făcut din urmă pentru Romgaz și privați. Pentru că sunt o grămadă de privați în momentul de față care au venit și au spus că eu fac la Baia Mare sau la Satu Mare. Foarte bine, pentru că acolo mă interesează. Tot ce se produce în România se produce în sud și se transportă spre nord. Ardealul consumă undeva între 2.500 și 3.000 de megawați iar producția lui totală este de vreo 500 de MW.  Deci, restul se transportă pe linii electrice, cu pierderi, cu tot ce trebuie. Nouă ne trebuie un cap limpede care să ia să citească toate versiunile de strategii. Numai eu am lucrat la vreo 15-16 versiuni de strategii în ultimii 30 de ani… Aceste stretegii trebuie să devină ca un manual în care îl iei ca la școală și citești. Să spună Transelectrica unde vrea să și unde îți dă voie să plasezi capacitățile de producție. Nu toate în sud, nu toate în Dobrogea. Acum, în Dobrogea avem o problemă imensă. Apropo de unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, eu nu le văd făcute și vă spun foarte clar de ce. Odată, producția de energie în Dobrogea a depășit orice fel de închipuire datorită acestor regenerabile. Noi nu mai putem scoate energie de acolo decât dacă punem și ne ambiționăm să realizăm niște linii cu curent continuu care să scoată energia din Dobrogea și să o ducă undeva spre Ardeal”, a spus Gheorghiu.

În opinia sa, reactorarele 3 și 4 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă nu ar trebui să se facă. ”Reactoarele de la Cernavodă sunt din generația 1 plus. Ele produc de 40 de ori mai multe reziduuri decât produce astăzi un reactor din generația 3 plus. Franța, de exemplu, în ce instalează acuma, trece și  de 3 plus, mergând spre generația 4. La aceeași putere, de circa 1.400 de megawați, costul total pentru un astfel de reactor francez este undeva între 5 și 6 miliarde de euro. Pe noi, la datele actuale, ne vor costa opt miliarde de euro. Părerea mea este că dacă stăm să ne aplecăm către fiecare sector din Sistemul Energetic, fie că sunt sunt gaze, fie că este energie electrică, fie că sunt regenerabile, fie că e nuclear, fiecare din bucățelele astea au problemele lor. Numai că ele trebuie analizate și puse într-o a numită ordine pe hârtie altfel discutăm despre un hub energetic care nu se va realiza niciodată”, a conchis Gherghiu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.