Deși românilor le place să creadă despre ei că sunt un popor tolerant, se întâmplă să manifeste lipsă de considerație față de persoanele de altă etnie, acceptă cu greu minoritățile sexuale, sunt revoltați la gândul că trebuie să-i accepte pe refugiați. Diverse personalități, oameni politici își exprimă uneori, în mod public, într-o formă sau alta, mai direct ori mai voalat, rasismul, lipsa de considerație față de persoanele care au altă religie, cultură, tradiție. Iar autoritățile care ar trebui să combată acest fenomen nu-și fac treaba.
În spațiul public autohton s-a manifestat, anul trecut, intoleranță mai ales față de maghiari, romi și minoritățile sexuale prin declarații instigatoare la ură, este concluzia Raportului anual privind discursul instigator la ură din România al Organizației pentru d repturile omului, ActiveWatch.
Lipsă de respect față de minorități
Manifestările verbale de factură violentă au venit îndeosebi din partea comunicatorilor activi la nivel local. Este prezentat în raport cazul liderului studenților de la Facultatea de Științe Politice a Universității București care a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj denigrator la adresa persoanelor în vârstă.
Printre concluziile raportului se arată că există în continuare în Romînia manifestări extreme de antisemitism. În acest sens, numirea prof.univ. Gheorghe Iancu, ca membru al Consiliului de Etică și Management Universitar a fost controversată deoarece acesta a făcut declarații controversate cu privire la Holocaust. Și Jurnalul de Botoșani și Dorohoi a publicat un virulent articol antisemit cu ocazia vizitei unui grup de evrei, intitulat „Las-o mai moale, primarule, cu onorurile la adresa evreilor!”
Mai mulți parlamentari au făcut anul trecut afirmații denigratoare la adresa membrilor LGBT, aducându-le atingere demnității umane și discriminînd astfel minoritățile sexuale. Însă demesrul Coaliției pentru Familie de modificare a definiției familiei în Constituție este una dintre c ele mai puternice și reușite inițiative de advocay din ultimii ani. Coaliția a propus schimbarea constituției pentru ca familia să fie doar între un bărbat și o femeie, vorbind despre o pretinsă „amenințare homosexuală”.
Deputatul PMP, Marius Pașcan a emis mesaje alarmiste care sugerau că cerințele politice ale comunității maghiare reprezintă o amenințare la adresa românilor. Șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Brașov, Sorin Șușanu consideră jignitor faptul că unii etnici maghiari nu vorbesc româna. Fostul premier Mihai Tudose a făcut o declarație xenofobă privind autonomia Ținutului Secuiesc, atunci când a afirmat că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag”. Fostul președinte Traian Băsescu a spus că nu permite unor minorități naționale să umilească românii, în contextul în care un proiect de lege al UDMR vroia să stabilească 15 martie să fie declarată zi liberă pentru această comunitate.
Însă discursul islamofob și antirefugiați, deși nu a dispărut cu totul, a scăzut ca urmare a faptului că presa și-a pierdut interesul față de criza refugiaților. Cu toate astea, FRF a fost amendată cu 25.000 de franci elvețieni de către FIFA pentru bannerele anti islamice ale suporterilor români din timpul meciurilor de fotbal ale Naționalei României cu Armenia și Muntenegru, din septembrie 2017. Prin urmare, modul în care federațiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură din timpul competițiilor sportive necesită îmbunătățire.
Îmbucurător este faptul că manifestările publice, adunări, proteste, care au avut ca scop exprimarea unor mesaje intolerante sau de ură au atras totuși un număr mic de persoane. În sens opus, cele care încurajează diversitatea atrag din ce în ce mai multe persoane, comparativ cu evenimentele unde era promovată intoleranța.
Anul trecut au fost organizate mai puține evenimente culturale față de anii precedenți, explicația aflându-se în lipsa finanțărilor din Granturile Spațiului Economic European, aceasta fiind principala sursă de fonduri pentru evenimentele culturale care promovează diversitatea.
În 2017 au avut loc un număr important de evenimente publice de susținere a comunității LGBT.
Rezultate slabe ale CNCD și CNA
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost instituția care a soluționat cele mai multe plângeri care aveau ca obiect sancționarea discursurilor instigatoare la ură și a avut o practică unitară în tratarea reclamanțiilor și în aplicarea sancțiunilor. CNCD a implementat procedura de a preciza petentului instituția către care se poate adresa în cazul în care Consiliul își declină competența materială și nu poate decide asupra unui eventual caz de discriminare. Durata medie de soluționare a petițiilor a fost de 200,5 zile.
Din păcate însă, progresele realizate anul trecut au fost compromise de derapajele de la începutul acestui an, care au scos la iveală presiunile politice la care este supusă instituția.
Deși Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat mai puține sancțiuni, valoarea totală a acestora a fost mai mare decât a celor dispuse de CNCD. Sancțiunile CNA au vizat îndeosebi pachete de încălcări ale legislației audiovizuale, fapt ce a dus la o imposibilitate de a concluziona ce proporție din fiecare amendă aplicată poate fi atribuită direct discursurilor de ură.
Din cele 5 sancțiuni aplicate în 2017, 4 făceau referire la cazuri de discurs intolerant sau instigator la ură împotriva comunității maghiare. O sancțiune a fost aplicată pentru discurs intolerant la adresa aromânilor. Totodată, CNA nu a justificat suficient de clar motivele pentru care a aplicat sancțiunile, ceea ce a redus semnificativ impactul educativ al acestora.
Cele două instituții, CNCD și CNA au aplicat amenzi în valoare totală de numai 100.000 de euro în anul 2017.
Ineficiența parchetelor
La nivelul parchetelor s-a constatat o lipsă de fermitate în soluționarea cauzelor încadrate atât în Codul Penal, cât și prevăzute de OUG 31/2002. Din 107 de sesizări penale referitoare la instigarea la ură, unul singur a ajuns în instanță, restul dosarelor fiind închise. „În perioada de referință au existat 107 cauze de soluționat cu privire la infracțiunea de incitare la ură sau discriminare, prevăzută de art. 369, Cod Penal. Dintre acestea, 38 de cauze au fost soluționate până la finalul anului 2016, (puțin peste o treime). Cu o singură excepție, toate cauzele au fost soluționate prin netrimitere în judecată. Au rămas de soluționat 59 de cazuri, dintre care 10 cu autor necunoscut. Un singur inculpat, persoană fizică, a fost trimis în judecată. Nu s-a dispus în niciun dosar arestarea preventivă”, se arată în raport.
Intoleranța este încă permisă
Autoreglementarea la nivelul partidelor politice, a redacțiilor și organizațiilor de media există mai mult pe hârtie. Foarte puține cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în mass media. Și moderarea comentariilor cititorilor care conțin afirmații rasiste și xenofobe publicate pe site-urile de știri generaliste este inexistentă.
Raportul consideră că este necesară promovarea sportului ca vector de încurajare a diversității.
Actuala legislație care reglementează combaterea discursului instigator la ură este considerată acoperitoare și nu este excesivă, este una dintre concluziile raportului. Multe din proiectele de acte normative care dacă ar fi adoptate ar descuraja promovarea toleranței sunt abandonate la comisii dar nu sunt respinse definitiv. Anul trecut au existat multe propuneri legislative care s-au bazat pe argumentații naționaliste și intolerante.
Unde vedeti discriminare in Romania? Nu e nimeni discriminat. Toti imbecilii si analfabetii primesc diplome de facultate si titluri de doctor la fel cu oamenii culti si cu mare capacitate intelectuala. Tot asa este si in politica si guvernare care sunt invadate de analfabeti functional, prosti si indivizi total lipsiti de cultura, care conduc tara subordonandu-i chiar pe cei capabili. Asta e discriminare? Pai vorba lui Vanghelie, sa se dea diplome de facultate si la oamenii mai putin educati si mai prosti, pentru ca cetatenii au drepturi egale. Si s-au dat asa cum a cerut Vanghelie. Mai intreb odata, vi se pare ca asta e discriminare?
cncd-ul şi cine-l conduce sunt o insultă şi o gravă ameninţare la însăşi existenţa statului român, iar mizeriile de politicieni şi serviciile secrete sunt complici…
măi Rares Constantinescu, dacă vrei să creezi un articol copiind texte din mai multe surse, măcar fă efortul să utilizezi același font. iar legat de corectitudinea politică care văd că te animă – las-o mai moale pt că nu înțelegi tu despre ce e vorba!
Nu avem nevoie în România de corectitudinea politică și de celelalte arme silențioase (multiculturalism, feminism etc.) pe care le folosesc globaliștii marxiști.