România iese din recesiune cu frâna trasă. Întârzierea desemnării unui premier și problemele fiscale amenință economia

Economia României dă semne de revenire după scăderile din ultimele luni, dar anul 2026 ar urma să se încheie tot pe minus, potrivit unei analize BCR. Economiștii băncii estimează o contracție de 0,7% pentru întregul an și avertizează că instabilitatea politică poate complica reducerea deficitului și menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor.

„România pare să iasă din recesiune, deși dinamica pe termen scurt rămâne slabă. Estimăm că activitatea va rămâne modestă în a doua jumătate a lui 2026, urmată de o revenire graduală spre creșterea potențială în 2027”, arată economiștii BCR, în raportul „Răbdarea se epuizează”.

Economia a scăzut cu 0,7% în prima jumătate a acestui an, potrivit analizei. Principalul factor a fost slăbirea consumului privat. Investițiile au crescut, dar nu suficient pentru a compensa reculul cererii interne, notează Profit.ro. BCR estimează că revenirea din a doua parte a anului nu va reuși să readucă economia pe plus la nivelul întregului an. Dinamica anuală trimestrială ar urma însă să redevină pozitivă în ultimul trimestru. Pentru 2027, banca anticipează o creștere economică de 2,2%, mai apropiată de potențialul economiei.

Instabilitatea politică, un risc pentru reducerea deficitului

Pe lângă încetinirea economiei, economiștii atrag atenția asupra situației politice.

„Instabilitatea politică afectează credibilitatea României în ceea ce privește consolidarea fiscală, stabilizarea traiectoriei datoriei și, implicit, ratingul suveran”, avertizează aceștia.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și a trecut cu 281 de voturi. La jumătatea lunii septembrie, Ilie Bolojan conduce în continuare Executivul ca premier interimar, iar negocierile pentru instalarea unui guvern cu puteri depline continuă.

BCR consideră că unul dintre principalele riscuri este legat de măsurile care vor trebui luate pentru continuarea reducerii deficitului în 2027. Deficitul bugetar al României a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru acest an este estimat la 6,2% din PIB. Aceleași valori apar și în prognoza Comisiei Europene din mai 2026.

„Pachetul de ajustare aprobat în august 2025 s-a dovedit suficient pentru a readuce traiectoria fiscală pe linia prevăzută pentru 2026, deși ar putea fi necesare măsuri suplimentare în 2027 și ulterior, dacă progresul în colectarea taxelor și eficientizarea cheltuielilor stagnează. Este probabil ca noul guvern să respecte bugetul aprobat pentru 2026, însă agenda sa fiscală pe termen mediu rămâne incertă”, explică economiștii BCR.

România se află în continuare în procedura europeană de deficit excesiv. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească în următorii ani, chiar dacă deficitul se reduce.

BCR estimează că datoria publică ar putea ajunge la un vârf de 68% din PIB în 2029. În prezent, nivelul este de aproximativ 60% din PIB, mult peste cele circa 35 de procente înregistrate în 2019.

Ratingul României rămâne sub presiune

Riscurile fiscale sunt urmărite atent și de agențiile internaționale de rating. Moody’s a reconfirmat în august ratingul României la Baa3, cu perspectivă negativă. Fitch menține, de asemenea, România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Economiștii BCR consideră că păstrarea ratingului depinde inclusiv de capacitatea autorităților de a construi și aplica politici fiscale coerente.

„Menținerea ratingului suveran în categoria investment grade depinde de refacerea coerenței în procesul de elaborare și implementare a politicilor, pentru a reduce riscul unor derapaje fiscale și, în cele din urmă, pentru a limita creșterea raportului datorie/PIB”, arată analiza.

O altă problemă este deficitul de cont curent. Acesta a ajuns la 7,9% din PIB în 2025 și rămâne ridicat în acest an. Comisia Europeană estima în primăvară o reducere la 6,9% din PIB în 2026.

BCR atrage atenția și asupra scăderii investițiilor străine directe comparativ cu anul trecut. Într-un asemenea scenariu, România ar putea deveni mai dependentă de finanțarea externă.

Deficitul bugetar ridicat și dezechilibrul contului curent formează așa-numitele „deficite gemene”. Reducerea deficitului bugetar presupune însă măsuri care apasă asupra consumului, iar acest lucru încetinește economia pe termen scurt.

BCR reduce prognoza de inflație

Veștile sunt ceva mai bune în ceea ce privește prețurile. BCR și-a redus estimarea pentru inflația de la finalul anului la 6,2%, de la 6,9% anterior. Revizuirea vine după scăderea inflației peste așteptări la sfârșitul verii. Rata anuală a coborât de la 8,2% în iulie la aproximativ 6,2% în august, evoluție influențată în mare măsură de efectul de bază.

„Per ansamblu, perspectiva este influențată de cererea internă fragilă, inflația persistent ridicată și incertitudinile politice și fiscale ridicate. Deciziile de investiții vor depinde în mare măsură de existența unor politici credibile, care să reducă incertitudinea și să contribuie la refacerea încrederii consumatorilor”, explică economiștii BCR.

Banca estimează că BNR va menține dobânda-cheie la 6,5% până în mai 2027. În același timp, economiștii se așteaptă ca banca centrală să acorde prioritate stabilității cursului de schimb. Leul este considerat în continuare ușor supraevaluat. O depreciere mai puternică ar putea alimenta din nou inflația și ar pune presiune suplimentară asupra costurilor din economie.