România, în topul UE după numărul de parlamentari radicali. Ce partide sunt în indexul populismului autoritar

Institutul European pentru Studii Economice a lansat ediția în limba română a Indicelui Populismului Autoritar 2026. Studiul, realizat de un think tank suedez, arată că aproape unul din trei alegători europeni votează partide populiste, autoritare sau extremiste. După alegerile parlamentare din 2024, România a ajuns pe locul al treilea, între cele 31 de state analizate, după ce mai mult de jumătate din voturile românilor au mers către „partidele contestatare”. Conform studiului, acestea sunt PSD, AUR, SOS și POT.

„Partidele contestatare” sunt partidele populiste, autoritare sau extremiste, de stânga sau de dreapta, care au obținut cel puțin 1% din voturi la nivel național în cel puțin un scrutin parlamentar, se explică în Indicele Populismului Autoritar 2026.

Studiul este realizat de Timbro, un think tank liberal suedez, care spune că România are unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est: „Partidele radicale și populiste au fost o constantă a politicii românești, de la coalițiile de la începutul anilor 1990 până la ascensiunea AUR”, scrie Andreas Johansson Heinö, autorul studiului.

PSD, AUR, SOS și POT, partide populiste și autoritare

Cercetarea consideră că în România există patru partide care se încadrează în definiția „populist-autoritare”: PSD, AUR, SOS și POT.

PSD este descris ca fiind principalul partid de stânga din România, succesor al FSN-ului, conservator social și naționalist, afiliat socialiștilor europeni. Direcția economică este de stânga, pe teme sociale este conservator, ca restul partidelor populiste autoritare, are o orientare proeuropeană și un nivel al autoritarismului „mediu”.

AUR este descris ca fiind pro-NATO, critic cu privire la integrarea europeană, membru al conservatorilor europeni. Direcția economică este de centru, în raport cu UE arată un euroscepticism moderat, iar riscul autoritar este „ridicat”.

SOS România, partidul condus de Diana Șoșoacă, este caracterizat prin euroscepticism radical și o orientare de politică externă prorusă, asociată cu revendicări teritoriale.

Nu în ultimul rând, POT, Partidul Oamenilor Tineri, este descris ca fiind conservator creștin, în favoarea pieței libere, pro-NATO și puternic suveranist.

Impactul AUR asupra scenei politice din România

„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene.

Anul electoral 2024 și alegerile reluate din 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor. În 2026, cooperarea tactică dintre PSD și AUR a dus la căderea guvernului minoritar proeuropean”, se arată în Indicele Populismului Autoritar.

Studiul scoate în evidență că partidele naționaliste au ajuns la putere în România încă din 1990. Extremiștii nu sunt noi pe scena politică românească și au existat încă de pe vremea lui Vadim Tudor și a lui Gheorghe Funar. Primul val de partide naționaliste și suveraniste a apărut în anii 1990 – 2000, odată cu PUNR și PRM.

Autorii sunt de părere că au existat semne de populism și autoritarism și în timpul guvernărilor PSD, iar după 2020, scena a fost acaparată de partide precum AUR, SOS România și POT. „Între ele, mișcări anti-sistem precum PP-DD au avut succese electorale de scurtă durată”, conform studiului.

România nu a scăpat niciodată de extremism

„Am fost șocat să văd că mi-a fost pusă în față o oglindă despre cum am fost noi în ultimii 37 de ani. Uitându-mă la modul în care a fost descrisă istoria politică a țării noastre de la Revoluție până în prezent, mi-am dat seama că au dreptate și că partidele de genul PRM sau PUNR sunt foarte corect evaluate.

Noi am avut tot timpul o problemă cu abordările extremiste și lucrurile nu par că merg spre o rezolvare sau modificare față de peisajul politic pe care îl aveam la finalul anilor 90. În România pare că avem un nou episod din același serial.

Cred că problemele noastre sunt structurale și țin de modul în care sunt românii și poporul român după toate evenimentele prin care a trecut în istoria recentă”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice.

Crește puterea populismului și extremismului în Europa

Pe lângă analiza detaliată a fiecărui stat în parte, indicele vorbește și despre transformarea politicii europene odată cu valul populist, autoritar și extremist.

„De la primele alegeri postbelice până la sfârșitul anilor 1990, ponderea cumulată a voturilor obținute de partidele contestatare a rămas remarcabil de stabilă, în jur de 10%, cu un vârf temporar de 14% la începutul anilor 1970. Timp de jumătate de secol, partidele mainstream, adică social-democrații, liberalii, creștin-democrații, conservatorii și, mai târziu, ecologiștii, au atras în mod constant aproximativ 9 din 10 alegători. Tiparul s-a schimbat în jurul anului 2000. După criza financiară globală, susținerea pentru partidele contestatare s-a dublat”, spun cercetătorii din spatele studiului.

Populiștii de stânga pierd avânt în fața celor de dreapta în România

La nivel european, cel mai mare număr de partide contestatare se află în Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia. Dacă în edițiile trecute ale indexului aceste partide erau definite ca anti-sistem, autorii au schimbat terminologia deoarece multe dintre ele au ajuns la putere din 2024 în prezent.

Apariția populiștilor autoritari a dus la erodarea puterii politice a partidelor mainstream, cel mai mult având de suferit creștin-democrații și social-democrații, a căror susținere medie a scăzut constant. Acest lucru, spun sociologii, se întâmplă și în România, unde partidul AUR a luat din voturile partidului USR, perceput la început ca anti-sistem, dar și din voturile PSD.

„Este o privire obiectivă a colegilor suedezi care se uită la țara noastră fără niciun fel de interes direct sau experiență cu partidele de la noi. PSD și AUR sunt amândouă partide populiste”, este de părere Christian Năsulea.

Va ajunge România la mâna populiștilor autoritari?

Economistul spune că nu știe dacă este inevitabilă ascensiunea la putere a partidelor extremiste, populiste și autoritare în România, chiar dacă ele au învățat să colaboreze atunci când au de câștigat.
„Sunt atât de mulți încât aceștia pot da jos guverne sau pot trece legislație împreună, atunci când își propun acest lucru, așa cum s-a întâmplat la noi în țară”, spune Christian Năsulea.

El este de părere că oamenii trebuie să judece acțiunile pe care politicienii le fac și nu promisiunile. În cazul AUR, SOS și POT, care au intrat în Parlament cu un număr mare de aleși, votanții ar trebui să vadă și ce realizări au avut în tot acest timp.

„Partidul AUR se descalifică pentru a fi luat în serios ca alternativă (la guvernare n.r.) tocmai pentru că având un număr mare de parlamentari, nu a făcut nimic. Nu poți lua în serios pe cineva care propune sancțiuni pentru cei care nu sărută drapelul la diferite evenimente.

Nu este o inițiativă legislativă serioasă, ea arată niște deficiențe de gândire în momentul în care planifici politici publice. Nu ajută cu nimic o țară care are foarte multe probleme pe care politicienii ar trebui să se concentreze să le rezolve. Sper totuși ca românii să nu se uite doar în gura politicienilor, să se uite la faptele politicienilor atunci când aleg”, spune Christian Năsulea.

De asemenea, AUR, SOS și POT au votat împotriva legii prin care Armata primea dreptul de a doborî dronele care intră în mod ilegal în spațiul aerian al țării.