România, pilon pentru NATO, dar cu frâna trasă la investiții. Cum își pune singură bețe-n roate

România este unul dintre cei mai constanți aliați ai SUA la Marea Neagră, însă lipsa de predictibilitate legislativă și instabilitatea politică pun piedici sferei economice. Un raport publicat de Heritage Foundation cere Washingtonului să sprijine mai mult țara noastră pe partea de energie și securitate, dar și să încurajeze reformele care ar putea atrage mai multe investiții americane.

Raportul analizează relația România-SUA din trei perspective: economică, diplomatică și de securitate.

Autorii susțin, pe de o parte, că odată cu amenințările de securitate din zona Mării Negre, importanța României a crescut. Bucureștiul este descris drept un partener cu o orientare pro-occidentală constantă, tot mai prezent în structurile militare NATO și proiectele strategice americane. Pe de altă parte, relația economică nu s-a dezvoltat în același ritm. Comerțul bilateral a crescut, dar investițiile americane de tip greenfield au încetinit. Raportul pune debalansarea pe seama schimbărilor dese din legislație și a incertidudinii politice de la București.

În același timp, studiul amintește și de decizia României de a exclude furnizorii 5G considerați un risc ridicat, cooperarea în domeniul energiei nucleare și integrarea militară cu SUA.

Investițiile americane, frânate de incertitudinea de la București

Pe plan comercial, relația dintre cele două state a crescut considerabil în ultimii ani. Potrivit datelor, exporturile României peste Ocean au ajuns la 6,4 miliarde de dolari. SUA au devenit a 15-a piață de export a țării noastre la nivel global și principala piață din afara UE.

În sens invers, exporturile americane către România sunt de circa 3 miliarde de dolari. Acestea includ în special utilaje avansate, echipamente pentru transport și sisteme de apărare.

În același timp, SUA reprezintă cea mai mare prezență pe planul investițiilor din afara UE în România. Stocul investițiilor americane depășește 9 miliarde de dolari. Prin acestea, sunt susținute peste 120.000 de locuri de muncă, cele mai multe în sectoare tehnologice.

Problema apare în cazul investițiilor noi.

Autorii spun că printre principalele nemulțumiri se numără lipsa predictibilității instituționale. Sunt criticate modificările legislative, uneori făcute prin ordonanțe de urgență. Raportul amintește de schimbările privind taxarea companiilor, pragurile pentru microîntreprinderi sau contribuțiile sociale. Pentru firmele americane, astfel de modificări înseamnă costuri suplimentare și incertitudine în momentul deciziei unei investiții. Heritage Foundation leagă problemele și de instabilitatea politică și de măsurile de reglementare luate pe termen scurt.

Raportul recomandă reforme în mai multe domeni, precum judiciar, combaterea corupției, piața muncii și modernizarea sectorului financiar. O altă direcție este Inițiativa celor Trei Mări. Heritage Foundation consideră că aceasta poate fi folosită pentru investiții în infrastructură, energie și conectivitate digitală în regiune.

Energia ocupă un loc separat în analiza relației dintre București și Washington.

România este văzută drept o posibilă platformă regională pentru tehnologia nucleară americană. Raportul amintește proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, sprijinit de instituții financiare americane. Este menționat și proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Autorii consideră că exploatarea gazelor poate transforma România într-un furnizor regional mai important.

În acest context, Statele Unite și România sunt îndemnate să dezvolte legăturile cu Coridorul Vertical, care conectează mai multe state din Europa Centrală și de Est.

Documentul vorbește și despre vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către Carlyle Group, inclusiv rafinăria Petrotel. Autorii consideră finalizarea tranzacției relevantă pentru relația economică și energetică dintre cele două țări.

Visa Waiver, combaterea crimei organizate și reconstrucția Ucrainei

Un loc de cinste este destinat relației juridice și diplomatice dintre România și SUA. Programul Visa Waiver rămâne una dintre temele centrale. În ianuarie 2025, România a fost desemnată pentru intrarea în program. După venirea lui Trump la putere, procesul a fost suspendat în martie, iar desemnarea a fost retrasă în mai 2025. La acel moment, Administrația Trump a justificat măsura prin necesitatea de a proteja integritatea VWP și de a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. Heritage Foundation arată că țara noastră încearcă să devină din nou eligibilă.

Un obstacol rămâne rata de refuz a vizelor pentru nonimigranți (8,41% în anul fiscal 2025). În schimb, rata românilor care au depășit perioada legală de ședere a scăzut (de la 3,75% în 2022 la 1,01% în 2024). Raportul propune o colaborare între Ambasada SUA la București și Departamentul pentru Securitate Internă pentru identificarea principalelor motive ale refuzurilor. Cele două instituții ar putea organiza o campanie de informare pentru românii care vor obținerea vizei americane.

Autorii atrag atenția că problema nu ține doar de autorități. Sunt invocate tentativele de muncă ilegală în Statele Unite și grupările infracționale care încearcă să exploateze sistemul de vize.

Dincolo de Visa Waiver, cooperarea juridică dintre București și Washington este apreciată.

Documentul amintește programele comune pentru combaterea traficului de persoane, a criminalității organizate și a migrației ilegale. Unul dintre acestea este Compactul SUA-România pentru Protecția Copilului, susținut cu 12 milioane de dolari din fonduri americane. Programul urmărește combaterea traficului de copii și dezvoltarea cadrului legislativ românesc.

Este menționată și cooperarea dintre Departamentul pentru Securitate Internă al SUA și Ministerul Afacerilor Interne. În iunie 2026, Departamentul american de Justiție și autoritățile române au organizat la Constanța o conferință dedicată combaterii criminalității organizate. Heritage Foundation propune ca această cooperare să fie extinsă și către alte state din Balcani și din regiunea Mării Negre.

Un alt capitol privește București 9, formatul de cooperare creat în 2015 de România și Polonia.

Autorii consideră că România poate avea un rol mai mare în coordonarea statelor de pe flancul estic al NATO, inclusiv în domeniul mineralelor critice, securității energetice și combaterii amenințărilor hibride.

Raportul amintește summitul B9 găzduit în mai 2026 de președintele Nicușor Dan, cu participarea liderilor nordici și a unor reprezentanți NATO, SUA și Ucraina.

Reconstrucția Ucrainei este o altă oportunitate strategică identificată de autori.

România este considerată bine poziționată pentru a deveni unul dintre principalele noduri logistice pentru viitoarea reconstrucție, datorită Portului Constanța și legăturilor rutiere și feroviare cu Ucraina. Autorii amintesc și proiectul unei Alianțe Regionale pentru Reconstrucția Ucrainei, pregătit de autoritățile române. Costurile totale ale reconstrucției sunt estimate la aproximativ 588 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale, Comisiei Europene, ONU și Ucrainei.

Raportul vorbește și despre schimburile educaționale.

Sunt menționate programele Fulbright și FLEX, precum și noul program de schimburi România-Statele Unite bazat pe legislația MECEA. Fulbright a sprijinit, între 1960 și 2024, 3.798 de bursieri români și americani, potrivit datelor incluse în raport.

Heritage Foundation cere SUA să susțină un rol militar mai mare pentru România

Cea mai amplă parte a documentului este dedicată securității. România este descrisă ca unul dintre principalii piloni ai NATO pe flancul sud-estic și la Marea Neagră.

Poziția geografică este importantă inclusiv din cauza limitelor impuse Statelor Unite în Marea Neagră de Convenția de la Montreux. Documentul susține că România, Bulgaria și Turcia trebuie să dispună de suficientă putere navală pentru a descuraja Rusia și pentru a împiedica o eventuală dominare a Mării Negre.

Un rol central îl are Baza Mihail Kogălniceanu.

Baza se află la aproximativ 100 de kilometri de frontiera româno-ucraineană și găzduiește trupe și echipamente americane și NATO. România a anunțat în 2024 un proiect de modernizare de 2,5 miliarde de euro. Acesta include infrastructură pentru aproximativ 20.000 de militari și piste extinse pentru mai multe tipuri de aeronave, inclusiv F-35. După finalizarea proiectului, Mihail Kogălniceanu ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO.

Raportul subliniază și rolul bazei Deveselu, unde este amplasat sistemul american Aegis Ashore.

Heritage Foundation trece în revistă și modernizarea Armatei Române.

Sunt menționate extinderea flotei F-16, achiziția aeronavelor F-35, înlocuirea sistemului Patriot donat Ucrainei și cumpărarea unor sisteme anti-dronă. România a semnat în 2024 pentru achiziția a 32 de aeronave F-35, iar primele livrări sunt așteptate în 2030. Forțele terestre au primit sisteme HIMARS, iar România a înființat primul centru de mentenanță HIMARS din Europa.

Sunt amintite și cele 54 de obuziere autopropulsate K9, dronele Bayraktar TB2 și programul de achiziție a tancurilor Abrams. Raportul notează și achiziția a 298 de vehicule Lynx de la Rheinmetall, cu primele livrări planificate pentru 2028, precum și extinderea flotei Piranha 5. România este prezentată și ca participant activ la exercițiile NATO de la Marea Neagră.

Documentul amintește grupul pentru combaterea minelor marine format împreună cu Bulgaria și Turcia, exercițiile Sea Breeze și Eastern Phoenix, precum și pregătirea piloților ucraineni pe F-16 în România.

Un alt domeniu este apărarea cibernetică.

Forțele române au colaborat cu Garda Națională din Maryland în cadrul Saber Guardian 25, iar România a găzduit exercițiul Locked Shields 2026, la care au participat reprezentanți din peste 40 de state.

În final, raportul formulează mai multe recomandări directe pentru Congres și administrația Trump.

Washingtonul este îndemnat să sprijine transformarea României într-un furnizor regional de energie și să încurajeze un rol militar mai mare al țării în NATO. Autorii propun inclusiv extinderea prezenței rotaționale românești în Polonia, astfel încât unele trupe britanice să poată fi mutate spre statele baltice.

În paralel, Statele Unite sunt îndemnate să încurajeze Bucureștiul să accelereze reformele favorabile investițiilor și economiei de piață.

Cooperarea juridică și diplomatică ar trebui, de asemenea, extinsă prin București 9, Inițiativa celor Trei Mări și viitoarele proiecte pentru reconstrucția Ucrainei.

Concluzia raportului este că România dispune de două avantaje greu de înlocuit: poziția geografică și orientarea sa transatlantică.

Pentru Washington, miza ar fi transformarea acestor avantaje într-o capacitate economică și militară mai mare, prin investiții, energie și o cooperare mai strânsă.

Heritage Foundation avertizează însă că dezvoltarea acestui parteneriat depinde și de București. România trebuie să ofere mai multă predictibilitate internă dacă vrea să transforme relația strategică cu Statele Unite într-un avantaj economic comparabil cu cel obținut în domeniul securității.

CITEȘTE ȘI

Întărire NATO: Oana Țoiu, întâlnire cu Mike Rogers, preşedintele Comisiei pentru Forţele Armate din Congresul SUA