România se poate confrunta oricând cu o nouă criză pe finanțe publice

Atrag atenția cu privire la majorarea

De (R.C.)
România se poate confrunta oricând cu o nouă criză pe finanțe publice

Atrag atenția cu privire la majorarea

Opinie Andrei Rădulescu 

Atrag atenția cu privire la majorarea cheltuielilor de personal cu un ritm anual de 20,9% (superior dinamicii medii anuale a salariului net pe economie, de 13,8%) și la creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu o rată anuală de 25,7% în primele cinci luni ale anului 2024.

În perioada recentă am asistat la intensificarea riscurilor din sfera finanțelor publice, atât pe planurile mondial și european, cât și la nivel național, într-o conjunctură caracterizată prin presiunea exercitată de trei factori:

  1. tendința de creștere pentru costurile reale de finanțare (costurile nominale de finanțare ajustate cu inflația), pe fondul nivelurilor ridicate ale ratelor nominale de dobândă și procesului de dezinflație – dinamica anuală a prețurilor de consum converge gradual către țintele băncilor centrale;
  2. contextul electoral – în 2024 (numit și Marele An Electoral de către Fondul Monetar Internațional) sunt programate alegeri generale în țări care contribuie cu peste 50% la formarea PIB-ului mondial;
  3. consecințele șocurilor exogene din ultimii ani, inclusiv persistența tensiunilor geo-politice.

Astfel, potrivit datelor Rezervei Federale (FED), în prezent costul real de finanțare pe scadența 10 ani din Statele Unite (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 28 mii miliarde dolari) se situează în zona maximelor din vara anului 2007 (perioada declanșării Marii Recesiuni, conform literaturii macroeconomice internaționale), aspect evidențiat în graficul următor.

Subliniez faptul că evoluția costului de finanțare din Statele Unite reprezintă un barometru pentru costul de finanțare pe plan mondial(…).

Datele Eurostat indică faptul că România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 6,6% din PIB (în intensificare de la 6,3% în 2022), al treilea cel mai ridicat nivel în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, după Italia și Ungaria (cu niveluri de 7,4%, respectiv 6,7%).

De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB s-a majorat la 48,8% în România anul trecut, un nivel record.

Nu în ultimul rând, situația finanțelor publice din România a continuat să se deterioreze în primele luni ale anului curent.

Conform datelor Eurostat, ponderea deficitului bugetar în PIB s-a situat la 7,0% în primul trimestru din 2024 (România situându-se pe primul loc în rândul țărilor din Uniunea Europeană), în intensificare de la 6,6% în primul trimestru din 2023.

Totodată, în perioada ianuarie – mai 2024 finanțele publice au înregistrat un deficit de 3,4% din PIB, în intensificare de la 2,3% din PIB în intervalul similar din 2023, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor din România.

Atrag atenția cu privire la majorarea cheltuielilor de personal cu un ritm anual de 20,9% (superior dinamicii medii anuale a salariului net pe economie, de 13,8%) și la creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu o rată anuală de 25,7% în primele cinci luni ale anului 2024.

Aceste evoluții nu sunt sustenabile, mai ales în contextul riscurilor și provocărilor din sfera economiei reale (dinamică sub potențial) și finanțelor publice (România se află în procedură de deficit excesiv și nu a implementat măsuri eficiente de consolidare fiscal-bugetară, aspect semnalat recent și de Comisia Europeană) și tendinței de majorare a costurilor reale de finanțare.

Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenţă în Comerţ Exterior (proiect lansat de Academia Română, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică)

 financialintelligence.ro 

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

  1. 26 Mai 2024: ” „Am sunat la 20 de clinici pentru un RMN”. De ce durează și 6 luni să-ți faci o investigație recomandată de medic.
    Pacienţii români cărora medicii specialiști le recomandă examinare imagistică prin RMN (rezonanţă magnetică nucleară) pentru a le pune un diagnostic sunt nevoiţi să aştepte chiar și 6 luni pentru a găsi un loc la un laborator de stat sau privat care are contract cu CNAS.
    Andreea R. a sunat în ultima săptămână la peste 20 de laboratoare de radiologie și imagistică din București pentru a-și face o programare la un RMN decontat de stat.

    Femeia are 45 de ani și trăiește în Capitală.
    Medicul specialist i-a recomandat să facă un RMN pentru investigarea unei probleme la glandele suprarenale.
    Cele 20 de răspunsuri primite de Andreea au sunat la fel: nu mai sunt locuri, programarea poate fi făcută pentru august sau septembrie, nu sunt fonduri, să revină cu un telefon în săptămânile următoare.
    Alternativa este RMN cu plată, caz în care programarea se poate face în 2-3 zile. Costă 2.000 de lei.”

    Asa e in capitala, va imaginati cum e la Vaslui, la Giurgiu, la Calarasi, la Fetesti, la Botosani…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.