' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Structura administrativ-teritorială a României ar trebui reîmpărţită în 8 megajudeţe până la alegerile locale din 2012. Acestea ar urma să se suprapună peste actualelele regiuni de dezvoltare economică, singura deosebire urmând să fie „capitalele” acestor noi structuri, şi anume: Cluj, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.
Această propunere a fost făcută de preşedintele Traian Băsescu şi a fost prezentată la şedinţa de Guvern de miercuri, dar ea a stârnit un val de critici atât din partea opoziţiei cât şi din partea UDMR şi UNPR, partide partenere la guvernare cu PDL.
Conform explicaţiilor date de Emil Boc propunerea PDL de reorganizare administrativ-teritorială vizează comasarea actualelor judeţe în 8 structuri, pentru ca modificarea Constituţiei să nu fie necesară, urmând a fi modificată legislaţia administraţiei publice locale şi a serviciilor publice deconcentrate.
Motivul principal al reorganizării administrativ-teritoriale , prezentat de Emil Boc, ar fi o mai bună atragere a fondurilor europene, cel mai important rol revenind Consiliilor Judeţene care ar trebui să coordoneze implementarea proiectelor cu impact major la nivel regional.
UDMR a ameninţat că nu va susţine această iniţiativă, ei având propriul proiect de organizare administrativ -teritorială bazat pe 16 regiuni de dezvoltare,dar arătându-se nemulţumiţi de „studiile de impact al proiectului” despre care preşedintele Băsescu spunea că au fost făcute. „Preşedintele a scos din joben acum o variantă, doar pentru a provoca USL la un răspuns. Am dubii că s-ar fi făcut studii, şi dacă le-au făcut, le-au ţinut la sertar, şi apoi iese scandal, aşa cum au făcut şi cu reorganizarea spitalelor, au zis că au studii şi apoi s-a dovedit că erau din 2001-2002. E cea mai importantă decizie a ultimilor 20 de ani şi ea s-a făcut pe genunchi”, a mai spus Lakatos.
Llucrurile urmează a fi tranşate în prima şedinţă a Coaliţiei.
România Liberă consemnează că măsura va antrena schimbări profunde atât în procedurile de accesare a fondurilor europene, cât şi în cele de reconfigurarea partidelor politice şi a sferelor de influenţă, ca urmare a reconfigurării prefecturilor şi instituţiilor deconcentrate, jurnaliştii apreciind că în acest moment sunt imposibil de anticipat toate efectele unei astfel de măsuri.
Adevărul trece în revistă principalele reorganizări administrativ teritoriale care au avut loc în România începând din 1918,istoricii apreciind că actuala iniţiativă are nevoie de un consens larg al partidelor, dar şi de o susţinere masivă a opiniei publice.
„Majoritatea modificărilor legate de împărţirea administrativă au fost făcute de sus în jos, prin decizie de la centru. Întotdeauna factorul politic a fost cel care a contat, şi mai puţin chestiunile legate de tradiţie”, a comentat istoricul Bogdan Murgescu. „După Marea Unire din 1918, Bucureştiul a impus vechea organizare a Regatului şi adoptarea judeţelor ca unităţi administrative în Transilvania. Apoi, comuniştii au preluat modelul sovietic al regiunilor şi raioanelor”, a mai explicat istoricul, care susţine că la baza acestor măsuri a stat fie dorinţa de a centraliza puternic decizia, fie de a echilibra discrepanţele excesive între unităţile administrative mai mari şi celelalte.
