Românii nu văd ieftiniri la orizont. 86% se așteaptă la noi creșteri de prețuri

Peste 86% dintre români cred că prețurile vor continua să crească în următoarele șase luni, arată un sonaj INSCOP. Procentul este ușor mai mare decât în iunie, în timp ce percepția generală asupra economiei s-a schimbat puțin în ultimele trei luni.

Potrivit sondajului, 86,1% dintre respondenți se așteaptă la creșteri de prețuri, față de 84,5% în iunie. Alți 7,9% cred că prețurile vor stagna, în scădere de la 8,5%. Doar 4,3% dintre cei chestionați anticipează o reducere a prețurilor. În iunie, ponderea acestora era de 3,8%.

„Normalizare a incertitudinii economice”

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, spune că datele din septembrie nu indică o schimbare importantă de atmosferă față de începutul verii.

„Între iunie și septembrie, INDEXUL Sentimentului Economic al populației (ISE) se modifică foarte puțin. Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate. Datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 ne arată că intrăm într-o etapă de „normalizare a incertitudinii economice”. Nu în sensul că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile vor persista, exprimând astfel o formă de reziliență”, afirmă Remus Ștefureac.

Datele arată și diferențele între diferite categorii de respondenți. Votanții USR și angajații din sectorul public anticipează scumpiri într-o proporție mai mare decât media eșantionului. În cazul angajaților la stat, procentul ajunge la 93%, iar în rândul votanților USR 92%.

În schimb, votanții PNL spun într-o proporție mai mare decât media că prețurile ar putea rămâne stabile. Tinerii sub 30 de ani se așteaptă într-o proporție peste medie la o scădere a prețurilor.

Date despre sondaj

Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte. Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, iar marja maximă de eroare indicată în prezentarea studiului este de aproximativ +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%.