Rusia acuză România de „presiuni propagandistice” și avertizează asupra utilizării portului Giurgiulești 

Un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe al Rusiei lansează acuzații directe la adresa României. Iuri Pilipson, director în Ministerul de Externe al Federației Ruse, face aceste acuzații pe fondul discuțiilor despre unirea cu Republica Moldova și achiziția portului Giurgiulești. Declarațiile făcute într-un interviu acordat agenției TASS tensionează suplimentar relațiile București–Moscova, într-un context regional deja fragil.

Oficialul acuză Bucureștiul că promovează „în spațiul mediatic” tema unirii cu Republica Moldova pentru a influența opinia publică de peste Prut. El susține că majoritatea moldovenilor nu ar dori un astfel de proiect.

„Campanie de influențare” și cifre invocate de Moscova

Potrivit lui Pilipson, discuțiile despre unire ar fi parte dintr-o strategie menită să creeze impresia unei susțineri populare crescânde. Oficialul rus afirmă că, „în pofida presiunii propagandistice”, moldovenii ar respinge ideea renunțării la identitatea națională și la statalitate.

El invocă datele ultimului recensământ din Republica Moldova, unde 76,7% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 8% români. Prin urmare, concluzionează: „cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Portul Giurgiulești, nou motiv de tensiune

Achiziția operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești de către România este interpretată de Moscova drept un pas spre „reunificarea economică”. Bucureștiul a prezentat investiția ca parte a unui plan de integrare logistică regională și de sprijin pentru reconstrucția Ucrainei.

Pilipson avertizează însă că România, „stat membru NATO”, ar putea folosi portul „în mod activ împotriva Rusiei”. El sugerează că nodul de transport este deja implicat în livrări către Ucraina. De asemenea, vorbește inclusiv despre „mărfuri destinate necesităților forțelor armate ucrainene”.

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, afirmă oficialul în interviul acordat.

Declarația amplifică suspiciunile exprimate de Moscova privind rolul României în sprijinirea Kievului. Oficialul rus reamintește că Bucureștiul este „deja implicat în acordarea unui sprijin militar și logistic direct”.

Critici la adresa sancțiunilor europene

În continuarea interviului, reprezentantul MAE rus, citat de Ambasada Rusiei la București atacă și politica de sancțiuni a UE, pe care o numește „ostilă și antirusă”. Pilipson susține că efectele negative ale restricțiilor sunt resimțite chiar de statele care le-au conceput, iar Rusia consideră aceste măsuri „nelegitime” și incapabile să influențeze direcția politicii sale externe.

Context regional tensionat

Declarațiile vin într-un moment în care relațiile României cu Federația Rusă sunt marcate de divergențe profunde, generate de războiul din Ucraina, sprijinul acordat Kievului și discuțiile politice interne din Republica Moldova privind orientarea strategică a țării.

Mesajul Moscovei pare să urmărească două direcții: contestarea legitimității proiectelor de integrare româno‑moldovene și avertizarea asupra rolului strategic al portului Giurgiulești în contextul conflictului din Ucraina.